În urmă cu 100 de ani, un român mânca în medie 18 kilograme de carne pe an, cam 50 de grame pe zi. În zilele noastre cantitate a crescut de aproximativ 3 ori, iar una dintre principalele probleme pe care le avem ține de risipa alimentelor. Chiar dacă este un fenomen ce depinde în mod direct de puterea de cumpărare a populației, risipa de alimente nu este o chestiune de ignorat la noi în țară.
„Datele publicate de Institutul Național de Sănătate Publică pe această temă, în 2019, arătau că în România, risipa alimentară este estimată la 6.000 de tone pe zi, deci aproximativ 2,2 milioane de tone anual. Jumătate provine din gospodării (49%), 37% din industria alimentară, 7% din retail, 5% din alimentație publică și 2% din sectorul agricol.
Date prezentate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în luna octombrie a acestui an arătau cifre îngrijorătoare și chiar puțin mai mari: 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România”, ne transmite Dragoș Tuță, fondatorul ambasadei Sustenabilității în România.
Într-un an în care creșterea economică s-a realizat pe bază de consum, cu marii retailer ai țării aflându-se printre „câștigătorii” pandemiei, românii au aruncat la gunoi mult mai multe alimente decât în anii trecuți. Chiar dacă retailerii realizează constant proiecte de educare și de conștientizare a publicului cu privire la risipa de alimente, doar 7% din cantitățile de alimente pierdute ajung la gunoi din cauza lor.
Destulă mâncare pentru a hrăni un oraș ani de zile
„Dacă în termeni de cifre poate nu percepem adevărata amploare a fenomenului, gândiți-vă că aruncăm anual suficient cât să umplem 127.500 de camioane. Aliniate în coloană, aceste camioane ar reprezenta distanța de la București la München. Sau gândiți-vă că această cantitate pe care are o aruncăm anual ar putea hrăni orașul Cluj-Napoca timp de 20 de ani”, completează Dragoș Tuță.
Peste 1 milion de tone de alimente care ajung în frigiderele românilor sunt aruncate anual la gunoi: mâncarea gătită, fructele și legumele sunt cele mai comune. Din acest motiv, atât spațiul privat cât și cel public s-au angajat într-o luptă împotriva risipei de alimente, însă până la momentul actual, greul este dus în spate de campaniile retailerilor. „Pandemia de COVID-19 a atras atenția asupra accesului echitabil la alimente și a consumului de resurse. Am văzut cu toții comportamentul irațional când oamenii, din cauza panicii, și-au făcut provizii exagerate care, în scurt timp, s-au transformat în deșeuri alimentare, în timp ce alții, din contră, nu au avut ce mânca sau nu au avut acces la alimente de bază”, ne explică Dragoș Tuță.
Există o mulțime de inițiative ce pot fi luate cu scopul de a reduce risipa de alimente din România. Spre exemplu, Grégoire Vigroux este un om de afaceri francez, business angel și cofondator al aplicației Bonapp.eco: „În prezent aplicația este practic o platformă unde mâncarea ce poate deveni ulterior «risipă» (adică rămâne nevândută la final de zi) mai poate fi cumpărată de cei interesați de ofertă. Alimentele sunt achiziționate cu cardul, direct din aplicație, dintr-o rețea de 40 de afaceri afiliate din București. Pe măsură ce ne vom extinde rețeaua de parteneri, ofertele vor fi mai variate și, mai ales, mai accesibile, ținând cont de faptul că aplicația nu include livrare”, ne explică acesta.
Cum luptăm cu risipa alimentară ?
Principalul pilon de combatere a risipei alimentare al Ambasadei Sustenabilității (ASR) este un grup de lucru dedicat din cadrul Coaliției România Sustenabilă. Această coaliție este recunoscută oficial de către Guvernul României ca partener de consultare și cuprinde peste 100 de organizații membre care au împreună aproximativ 62.000 de angajați. Una dintre cele mai mari reușite ale sale a fost modificarea și completarea Legii Risipei Alimentare nr. 217/2016. Au obținut adăugarea în legislație a deductibilității de TVA pentru produsele donate în baza legii, includerea structurilor de tip bancă alimentară între operatorii receptori ai donațiilor făcute în baza legii și renunțarea la actul autentic (notarial) pentru donația de bunuri în valoare de peste 25.000 lei.
„Pe lângă implicarea în optimizarea cadrului legislativ și dezvoltarea de politici publice ce pot combate și preveni risipa, una dintre direcțiile de acțiune ale grupului este promovarea, în mediul privat, a oportunităților donării surplusului alimentar și schimbările din Legea Risipei Alimentare. De asemenea, Ambasada sprijină campaniile de educare și responsabilizare a consumatorului final, cel mai mare generator de deșeuri alimentare. Cei mai importanți parteneri ai noștri în acest demers sunt: Federația Băncilor Pentru Alimente din România, LIDL România, Kaufland România, METRO, Biriș Goran”, ne transmite Dragoș Tuță.
Mai sunt, totuși, pași ce pot fi adoptați în direcția combaterii risipei alimentare. Spre exemplu, Franța a devenit prima țară de pe glob care a interzis prin legislație supermarketurilor și hipermarketurilor să mai arunce mâncare neutilizată. Soluția pe care au ales-o a fost donarea alimentelor pentru a nu ajunge în situația de a se confrunta cu amenzile.
Pierdem bani din buzunar din cauza risipei
Grégoire Vigroux ne-a transmis că următorul pas al aplicației bonapp.eco este de a se extinde și în alte orașe ale țării, mișcare planificată pentru trimestrul 1 al anului 2022, în timp ce extinderea în alte țări din regiune va începe cu trimestrul 2 al anului 2022. „Am fost plăcut surprinși să pornim într-un ritm accelerat, cu un număr încă mic de parteneri. Aplicația a fost descărcată de 5000 de oameni deja, și până în prezent au fost «salvate» 500 de pachete, la un preț mediu de 5 euro/pachet”, ne mărturisește antreprenorul.
Când ne gândim la faptul că 40% din bugetul lunar al unui român merge pe alimente și băuturi, iar risipa alimentară este atât de ridicată la noi în țară, înseamnă că la sfârșitul lunii pur și simplu aruncăm banii la gunoi. Aplicații precum bonapp.eco sau achiziția de alimente aflate în ultimele zile înainte de expirare sunt modalități de a combate risipa, însă cel mai important factor ține, la sfârșitul zilei, de educația consumatorilor. Din păcate, la nivel național, autoritățile nu derulează programe de educare a populației cu privire la problemele generate de risipa alimentară, care are efecte devastatoare asupra mediului înconjurător și susține, în mod direct, poluarea în marile orașe. „Din informațiile noastre, nu am identificat astfel de programe, dar credem că e nevoie urgentă de o campanie de comunicare instituțională la nivel național pentru că efectele negative asupra mediului sunt foarte mari și de multe ori ireversibile și ajung să se transforme foarte rapid în probleme de sănătate publică. Un exemplu este calitatea aerului din marile orașe. Și de asemenea, nu trebuie să ignorăm impactul negativ din punct de vedere financiar. Muncim mult ca să cumpărăm din ce în ce mai mult și totuși, aproximativ jumătate din ce cumpărăm ca alimente, aruncăm”, conchide Dragoș Tuță.
„Acest model de business (bonapp.eco n.r.) este foarte popular în alte state. Ne-am dori să vedem și la noi în primul rând stimulente pentru companiile care aplică măsuri pentru reducerea risipei alimentare. Asta ar ușura munca tuturor. În condițiile în care românii își alocă deja aproape 40% din buget pentru alimente și băuturi, bonapp.eco transformă aceste provocări de mediu, economice și sociale într-o oportunitate de afacere durabilă, în beneficiul tuturor”, explică Grégoire Vigroux.