Potrivit unui comunicat al CE, schema urmăreşte să stopeze şi să inverseze declinul biodiversităţii, să amelioreze serviciile ecosistemice şi să conserve habitatele şi peisajele.
În cadrul schemei, care se va aplica până la 31 decembrie 2027, ajutorul va lua forma unor subvenţii directe acordate proprietarilor privaţi de păduri. Cuantumul ajutorului per beneficiar va fi calculat pe baza preţului mediu al unui metru cub de lemn pe picior şi a volumului mediu anual de pădure nerecoltată pe hectar şi pe an.
Schema se rezumă la un minim necesar
După evaluare, Comisia a ajuns la concluzia că schema propusă este necesară și adecvată pentru a susține dezvoltarea sectorului forestier. ,,Comisia a analizat faptul că schema este proporțională, limitându-se la nivelul minim necesar, și că impactul său asupra competiției și schimburilor comerciale între statele membre va fi redus. În urma acestor constatări, Comisia a dat aprobarea pentru schema notificată de România, în conformitate cu regulile UE privind ajutoarele de stat”, conform comunicatului CE.
În Polonia, habitatul a mai rămas în jur de 150 de urși, iar necesitatea conservării acestuia este subliniată. Purtătorul de cuvânt al Greenpeace, Marek Jozefiak, exprimă dezamăgire față de nivelul insuficient de protecție a pădurilor de munte, pe care le descrie ca fiind „locuri sacre”.
Lanțul muntos Carpați traversează teritoriile a opt țări europene, iar pădurile din această regiune, inclusiv cele vechi de peste 150 de ani, reprezintă printre cele mai remarcabile bariere ale biodiversității pe continent. Există chiar și păduri virgine, neafectate de activitatea umană. Cu o varietate de arbori cu frunze și conifere, împreună cu sute de alte specii de plante, precum și prezența unor animale ca zimbri, râși, lupi, pisici sălbatice și multe specii de păsări, cum ar fi ciocănitoarea de munte, aceste ecosisteme sunt de o importanță crucială pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, deoarece absorb dioxidul de carbon din atmosferă.
Cu toate acestea, Greenpeace a semnalat într-un raport din noiembrie 2022 că, în fiecare oră, suprafață de pădure din Carpați dispare, o arie care în medie este de peste cinci ori mai mare decât suprafața unui teren de fotbal. Deși această situație este privită cu indiferență în Polonia, a captat deja atenția în România, potrivit jurnaliștilor AFP.
Pe teritoriul românesc se află peste jumătate din suprafața totală a Carpaților; restul munților din acest lanț se întind în Slovacia, Polonia, Ucraina, și în măsură mai mică în Ungaria, Serbia, Cehia și Austria. Din punct de vedere teoretic, regiunea este considerată „una dintre cele mai protejate din Uniunea Europeană”, conform raportului Greenpeace.
România are 6,6 milioane de hectare de suprafață împădurită
Profesorul de biologie Andrzej Zbrozek, care locuiește în inima pădurii, exprimă că munții Carpați sunt ,,transformați treptat în terenuri agricole, subordonate exploatării forestiere”. ,,Mă simt greu încercat să accept că pădurile pe care le-am străbătut toată viața se subțiază încet, încet”, mărturisește bărbatul în vârstă de peste 50 de ani. Situații similare de devastare se petrec și în Slovacia. Geograful Mikulas Huba subliniază că, deși oficial peste 40% din teritoriul țării este acoperit de păduri, acestea nu mai sunt adesea „păduri autentice”, ci în multe cazuri devin zone de exploatare sau chiar tufișuri.
În prezent, România dispune de o suprafață împădurită de aproximativ o treime din teritoriu (6,6 milioane de hectare), iar sectorul forestier și cel al lemnului contribuie cu 4,5% la PIB, adică aproape 10 miliarde de euro, conform datelor furnizate de compania PwC. Lemnul este utilizat în principal pentru încălzire, în special în mediul rural, dar și pentru furnizarea de produse pe piețele internaționale de mobilă și articole de bricolaj. Deși cifrele precise sunt dificil de obținut, World Wildlife Fund (WWF), organizația pentru conservarea naturii, estimează că în jur de o treime dintre transporturile de lemn sunt ilegale, pe baza monitorizărilor locale.
Amploarea acestei probleme a condus la inițierea unei proceduri de „infringement” (constatare a neîndeplinirii obligațiilor) de către Comisia Europeană în anul 2020, ca urmare a semnalărilor din partea unor organizații neguvernamentale. România a fost avertizată cu privire la posibile sancțiuni financiare în acest context, conform mediafax.ro.
