Viabilitatea modelului de dezvoltare economică a României și prioritățile de investiții ale statului în domeniul energetic au fost printre subiectele abordate în cadrul ediției de marți, 6 august, a podcastului „Esențial”, de către Sorin Andreiana, redactor-șef revista Capital, și Mihnea Cătuți, director de cercetare-dezvoltare al Energy Policy Group (EPG).
Economia românească se află într-un moment de cotitură, a explicat Mihnea Cătuți, director de cercetare-dezvoltare al Energy Policy Group, în cadrul celei mai recente ediții a podcastului „Esențial”.
Potrivit acestuia, România își „atinge limitele modelului de dezvoltare. Este o comparație un pic exagerată, dar putem să intrăm în ceea ce, în majoritatea țărilor din Asia, se numește «middle income trap». Am ajuns la acest nivel mediu, chiar peste mediu în România al PIB-ului per capita. Dar bazându-ne pe investiții în infrastructură, cum este cea rutieră. Pe o industrie prelucrătoare care face un transfer tehnologic de la companii din Vest și folosește forța de muncă ieftină din România pentru a produce. Acest lucru nu poate genera creștere economică pe termen lung. Ajungem la limitele acestui model care a fost de succes.”
PNRR-ul, șansa ratată
Creșterea PIB-ului per capita va duce însă, în timp, la diminuarea potențialului de forță de muncă ieftină.
„Acesta este motivul pentru care alte state din Europa Centrală și de Est deja au simțit acest trend. Polonia, Cehia și Slovacia folosesc din ce în ce mai mult fondurile de coeziune din finanțările UE pentru inovare și cercetare. (…) Noi avem o reacție foarte timidă în direcția asta. Din acest motiv, eu cred că PNRR-ul a fost o șansă în principal ratată. Sunt niște lucruri bune acolo. Dar PNRR-ul trebuia să fie un plan transformațional pentru economie. Prin care să investim o sumă mare în alte moduri de producție economică. Noi am investit însă tot în autostrăzi. (…) Aceste investiții sunt necesare. Dar degeaba ne chinuim să recuperăm decalajul din ultimii 30 de ani, când noi deja trebuie să ne uităm cum o să arate economia în următorii 30 de ani.
Statul trebuie să aibă un rol de dirijor
În acest sens, susține Mihnea Cătuți, statul trebuie să își asume un cu totul alt rol în economia românească. Totodată, trebuie accelerate investițiile în cercetare și inovare, capitol la care suntem pe ultimul loc în UE.
„Este important care este rolul statului în economie. Rolul său nu ar trebui să fie, neapărat, de cel care decide ce se face și ce nu. Funcționăm într-o piață liberă. În cel mai bun caz, statul poate fi un dirijor”, a explicat directorul Energy Policy Group
În momentul de față, când statul face o strategie primul pe care îl face este să se ducă în piață și să întrebe, a explicat Mihnea Cătuți: „Vrea să facă o strategie pentru hidrogen. Merge la actualii consumatori de hidrogen sau potențialii producători și îi întreabă: «Ce proiecte aveți?». (…) Eu cred că nu acesta trebuie să fie rolul statului. Ci să stabilească niște linii strategice mari. Și simple – nu documente de 200-300 de pagini. Ci de 10-12 pagini, care să cuprindă direcțiile mari, strategice. Și care să ofere predictibilitate pentru mediul de afaceri, care să știe ce va fi finanțat și dezvoltat în următoarele decenii.”
Nu abandonăm industria
Din perspectiva lui Mihnea Cătuți, viitoarea dezvoltare economică a României trebuie să urmeze o serie de linii directoare. „Trebuie să trecem de la această industrie prelucrătoare, bazată pe forță de muncă ieftină către inovare și cercetare. Aceasta înseamnă o regândire completă a locurilor în care statul alocă bani. Dar asta nu înseamnă că abandonăm industria.”
Potrivit acestuia, „rețeta pentru viitor” se bazează pe un consum mai mic de energie. Dar energia să fie curată, ieftină și, preferabil, electrică. „România trebuie să stabilească ținte pentru electrificarea transporturilor, clădirilor și industriei. Trebuie să pună la punct infrastructura de transport de energie electrică. Iar în viitor de hidrogen și chiar de dioxid de carbon. (…) Și trebuie să investim masiv în potențialul de energie curată pe care România îl are și pe care nu-l utilizează. Iar aici m-aș uita inclusiv către Marea Neagră. Pentru că avem o legislație pentru energia eoliană offshore. (…) Vorbim despre a fi primii care facem asta în Marea Neagră”, a precizat Mihnea Cătuți.
Înregistrarea integrală a ediției de marți, 6 august, a podcastului „Esențial” poate fi vizionată aici.
