Mii de maghiari s-au adunat vineri la Budapesta pentru a protesta împotriva noii legi care ar elimina statutul de funcționar public al profesorilor, precum și împotriva gazelor lacrimogene ale poliției asupra unor adolescenți în timpul unei demonstrații anterioare.
Aflat la putere din 2010, premierul naționalist conservator Viktor Orban s-a confruntat cu tot mai multe proteste publice, deoarece a intrat în conflict cu Uniunea Europeană în ceea ce privește standardele democratice, a limitat presa independentă, academicienii și judecătorii și a luat măsuri drastice în ceea ce privește drepturile migranților și ale persoanelor LGBT.
Orban vrea să elimine statutul de funcționar public al profesorilor
Protestul de vineri a venit după o serie de mitinguri și greve pentru salarii mai mari și condiții de muncă mai bune pentru profesori. Rata inflației din Ungaria – care în prezent este de 24% – a erodat salariile profesorilor, care erau deja sub media națională și se află pe penultimul loc între țările OCDE, potrivit datelor din 2021.
Vineri, protestatarii din Ungaria au mărșăluit împotriva noii așa-numitei legi a statutului, care, de asemenea, ar crește semnificativ volumul de muncă al profesorilor. Criticii se referă la legislație ca fiind „Legea răzbunării”, percepută ca o pedeapsă pentru rezistența de un an a profesorilor.
Guvernul lui Orban a declarat că proiectul de lege are ca scop îmbunătățirea calității educației. Aproape 5.000 de profesori au declarat deja că își vor părăsi profesia dacă legea statutului va intra în vigoare, transmite Reuters.
Protestele de stradă din ultimul an au fost pașnice, cu excepția uneia de la începutul acestei luni, când poliția a dat cu gaze lacrimogene unor adolescenți care participau la un miting pro-învățători, în timp ce încercau să se apropie de birourile lui Orban, înconjurate de garduri de construcție din 2020.
Poliția a declarat că a vizat protestatarii care rupeau barierele de construcție și aruncau cu moloz în polițiști.
„Pentru mulți oameni, mulți studenți, acesta va fi un moment definitoriu în care puterile de astăzi și-au arătat dinții și nu s-au mai obosit să pară democratice”, a declarat vineri Mate Hidasz, în vârstă de 17 ani, un student care a fost lovit cu gaze lacrimogene la mitingul anterior.
Ungaria, tensiuni și cu Ucraina
Ungaria nu a aprobat alocarea unui noi tranșe de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de euro, din Fondul European pentru Pace (EPF), a declarat marți un purtător de cuvânt al guvernului de la Budapesta.
Fondul European pentru Pace a fost înființat în 2021, este finanțat din contribuțiile țărilor UE și vizează sporirea capacității blocului comunitar de a preveni conflictele și de a consolida securitatea internațională. „Ungaria nu este de acord ca Uniunea Europeană, alături de alte instrumente existente, să folosească Fondul european pentru pace exclusiv pentru a sprijini Ucraina, deoarece acest lucru nu permite alocarea de fonduri suficiente pentru a promova interesele UE în alte domenii”, a transmis biroul purtătorului de cuvânt al Guvernului, într-un răspuns către Reuters.