O nouă campanie care solicită ca președintele rus, Vladimir Putin, să fie judecat pentru crime de război reprezintă o escaladare a dorinței de realizare a dreptății pentru poporul ucrainean. Până la momentul actual, deja două milioane de persoane au semnat o petiție prin care se cere punerea sub acuzare a lui liderului de la Kremlin.
Acest text reprezintă o opinie realizată de Gordon Brown, fost prim-ministru britanic, expusă pe platforma media The Guardian .
Acum, în perioada premergătoare Summitului Brics (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), eveniment ce va avea loc în luna august 2023 la Johannesburg, una dintre cele dpuă capitale ale Africii de Sud, peste jumătate de milion de oameni au cerut deja autorităților din această țară să îl aresteze și închidă pe Vladimir Putin dacă acesta va ajunge la summit.
Presiuni în direcția arestării lui Putin
Această presiune publică vine în contextul în care liderii europeni reuniți la Reykjavík, în Islanda, și-au intensificat apelul la o acțiune interguvernamentală coordonată pentru a găsi o modalitate de a-l „pedepsi” pe Putin pentru deciziile sale. Recenta punere sub acuzare a liderului rus de către Curtea Penală Internațională (CPI), pentru că a supervizat răpirea copiilor ucraineni, este motivul pentru care acesta poate fi acum arestat pe teritoriul oricărei țări semnatare a statutelor membre CPI. De atunci, Rusia a ripostat prin emiterea unui mandat de arestare pe numele procurorului britanic al CPI, Karim Khan, în confruntarea tot mai mare dintre Rusia și aliații occidentali ai Ucrainei.
Rusia rămâne ferm convinsă că Putin va participa la Summitul Brics, dar o comisie guvernamentală specială înființată de președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a ajuns la concluzia că prezența lui Putin ar încălca nu numai dreptul internațional, ci și legile țării și îl sfătuiește pe Putin să nu participe.
Africa de Sud nu îl primește pe Putin
Acțiunea sud-africană este importantă deoarece, în aprilie, organul decizional suprem al Congresului Național African, aflat la putere, s-a plâns de aplicarea „inegală” și „adesea selectivă a dreptului internațional”. Ramaphosa a raportat decizia de retragere a Africii de Sud din calitatea de membru al curții, deși ulterior s-a clarificat că a fost vorba de o „eroare într-un comentariu” și s-a confirmat că Africa de Sud își va onora obligațiile.
Campania de arestare a lui Putin are loc într-un moment important al războiului, în condițiile în care trupele ucrainene sunt pe punctul de a trece pe front la o ofensivă menită să reia controlul asupra Crimeei. Derularea unei campanii „arestați-l pe Putin” în paralel cu acest contraatac militar acumulează o presiune suplimentară asupra liderului de la Kremlin, care știu acum că sunt „persona non grata” pe majoritatea continentelor lumii și că pot fi arestați dacă călătoresc în afara Rusiei. După cum a susținut Oleksandra Matviichuk, laureat ucrainean al premiului Nobel pentru pace, acest lucru i-ar putea face pe generalii lui Putin să se gândească de două ori înainte de a urma viitoarele ordine de a comite crime de război.
Crime de război și împotriva umanității
La începutul acestui an, anchetatorii CPI au prezentat primul set de dovezi care să justifice arestările, confirmând că Rusia a răpit mii de copii ucraineni. Dar acesta este doar începutul, urmând să fie formulate și alte acuzații. Violul, tortura, mutilarea și bombardarea fără discriminare a civililor nevinovați se numără printre crimele de război și crimele împotriva umanității care fac acum obiectul unei anchete. Întrebarea este care acuzație are cele mai mari șanse de a reuși să asigure condamnări. Dovezile pentru crimele de război trebuie să fie adunate într-un mod care să-l lege direct pe Putin de actele de brutalitate, iar acest lucru implică o muncă de investigare detaliată care ar putea dura ani de zile.
Cu toate acestea, acuzația de agresiune poate fi dovedită prin referire la dovezile clare ale deciziilor luate pentru a ocupa teritoriul ucrainean. Deși CPI nu are puterea de a-l acuza pe Putin de această crimă fundamentală, un tribunal special, după modelul tribunalului înființat la Nürnberg pentru judecarea criminalilor de război naziști, ar putea face acest lucru.
Săptămâna aceasta, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a profitat de reuniunea Consiliului Europei pentru a-și intensifica apelul în favoarea unui „tribunal specializat care să judece crima de agresiune a Rusiei”, citând două opțiuni: un tribunal bazat pe un tratat multilateral în temeiul căruia un grup de țări, cum ar fi Consiliul Europei, să fie de acord să acționeze la unison; sau o instanță hibridă specială bazată atât pe crima de agresiune internă a Ucrainei, cât și pe dreptul internațional.
Tribunal specializat în crime de război
Un astfel de tribunal, care ar fi supus veto-ului Rusiei în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, ar putea fi mandatat printr-un vot majoritar al celor 193 de membri ai Adunării Generale a ONU, care l-ar putea acuza pe Putin că a plănuit invadarea Ucrainei începând cu 2014, când trupele sale au coborât în Crimeea. Indiferent ce se va întâmpla, luna august va reprezenta o bifurcație în drum. Fie Putin participă la Summitul Brics, riscând să fie arestat, fie, prin faptul că stă deoparte, își expune teama de a fi arestat.
Oricare ar fi rezultatul, o limită va fi depășită. Următoarea etapă a campaniei de a-l aduce pe Putin în spatele gratiilor va necesita un angajament american. Joe Biden a declarat că este în favoarea arestării lui Putin, dar SUA încă se feresc să pună bazele unui tribunal special. Trebuie să le reamintim că nu este suficient doar să ne dorim: trebuie să implementăm măsuri.
