Continentul european este afectat de tot soiul de crize resimțite în toate domeniile de activitate, de la industria producătoare de mașini până la producția agricolă. În acest sens, liderii UE reuniția la Praga, au căutat să propună un plan de răspuns pentru a limita efectele nefaste ale războiului și a politicii de șantaj economic promovată de Federația Rusă, potrivit analize realizate de AFP pentru European Data News Hub ( EDNH).
Președintele Ucrainei, a lansat un apel pentru adoptarea unui pachet de sancțiuni la adresa Rusiei care să vizeze sectorul energetic al Moscovei și a solicitat Europei, un nou sprijin militar, într-un context în care diplomația de la Bruxelles și-a arătat afinitatea pentru Ucraina în detrimentul Kremlinului.
Liderul de la Kiev a făcut apel și la unitatea europeană ” Trebuie să fim puternici, până la victoria noastră comună, să apărăm ceea ce prețuim atât de mult. Trebuie să investim acum în apărarea noastră, în securitatea noastră, în cooperarea noastră, cât de mult posibil”, a ținut să sublinieze președintele ucrainean, potrivit agerpres.ro
Mai e mult până departe”
Lista de dezbateri a fost completată cu subiectul care vizează protecția infrastructurii vitală a Europei ca urmare a scurgerilor apărute la conductele Nord Stream în urma unor acte de sabotaj. Însă dezbaterea principală a fost centrată pe dezacordurile privind modul de abordare a crize enegetice. Cele 27 de state membre au exprimat viziuni diferite asupra planului de reducere a prețului energiei.
Tarfiele exorbitante operate de principalii furnizori sunt generate de creșterea prețurilor la gaze a principalului exportator al Europei, Federația Rusă. Europenii consideră strategia lui Putin drept o rachetă energetică asupra bătrânului continent. ”Rusia a lansat o rachetă energetică asupra continentului european şi a lumii”, a spus preşedintele Consiliului European”, este de părere Charles Michel.
Guvernele europene în demersul lor de a reduce facturile la energie, în contextul în care se apropie și sezonul rece, apelează la alte surse de energie fapt ce îngreunează adoptarea unui consens la nivelul blocului comunitar.
Șefa executivului europena, Ursula von der Leyen propune ca soluție de moment plafonarea prețului gazelor naturale. Însă, nici în acest caz nu se știe cum ar putea funcționa consensul, liderii europeni nu vor pronunța o decizie cel puțin până la summitul de la Bruxelles care va avea loc la sfârșitul lunii.
” Vom avea foarte mult de lucru în toamna şi iarna aceasta şi nu va fi uşor”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz”.
Europa nu se sperie
Peste o jumătate din statele membre sunt de acord cu introducerea plafonării prețului pentru energia livarată pri gazoducte. Germania însă, nu face parte din acestea și consideră că o astfel de măsură ar putea reorienta livrările de gaz dinspre Europa.
” Dacă s-ar putea ajunge la un plafon de preţ la gaze ar fi ceva grozav, cu condiţia să nu punem în pericol securitatea livrărilor. Nu putem impune un preţ la care nimeni nu va vrea să vândă gaze în Europa”, potrivit premierului leton Karins Krisjanis.
Berlinul a fost ținta criticilor din partea statelor UE pentru că amână luarea unei decizii în această privință, în timp ce alte țari au anunțat înființarea unui fond de 200 de miliarde de euro pentru subvenționarea achizițiilor de gaze pe plan intern.
Mateusz Morawiecki a declarat în acest sens ” Mesajul meu către Germania este să fie alături de toţi ceilalţi pentru că în aceste perioade dificile toţi trebuie să cădem de acord asupra unui numitor comun”, a spus premierul polonez”.
