Este o modificare care trebuia făcută încă acum 30 de ani a spus președinta, invitată, aseară, în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune.
În această săptămână, Parlamentul, cu votul a 58 de deputați din majoritatea PAS, a aprobat în lectură finală proiectul de lege privind limba română. Asta înseamnă că timp de o lună, după intrarea în vigoare a legii, autoritățile responsabile trebuie să modifice actele legislative, astfel ca peste tot să figureze limba română. Deputații PAS au marcat votul cu aplauze, iar opoziția cu proteste. Sărbătoarea națională Limba noastră, așa cum figurează în prezent, va fi redenumită în „Limba română”. Opoziția a criticat vehement această lege, motivând că, potrivit prevederilor din Constituție, denumirea limbii poate fi schimbată doar cu o majoritate constituțională, care înseamnă votul a 61 de deputați. Majoritatea parlamentară s-a bazat, însă, pe o decizie a Curții Constituționale din 2013, când magistrații au decis că Declarația de Independență prevalează asupra Constituției, iar acolo scrie că limba oficială a țării noastre este limba română, potrivit Tv8Moldova.
În următoarele 30 de zile, urmează a fi înlocuite, la toate nivelele, și sintagmele: „limba oficială”, „limba de stat”, „limba maternă”, limba noastră” prin care birocrații moldoveni, care au guvernat în ultimele trei decenii, au încercat să evite denumirea corectă a limbii vorbite de către cetățenii Republicii Moldova.
Proteste
Afișarea rezultatelor votării proiectului de lege a fost întâmpinată cu aplauze de către deputații pro-europeni, dar cu manifestări anti-românești de către opoziția pro-rusă. Comuniștii și socialiștii au protestat în sala plenului afișând pancarte pe care scria: „Poporul este suveran, PAS-ul este tiran”, „Constituția RM: Moldova, moldoveni, moldovenească”. Aceștia au anunțat că vor contesta actul votat la Curtea Constituțională și insistă că Legea Supremă poate fi modificată fie prin referendum, fie cu votul a 67 de deputați. Înalta Curte a statuat că textul Declarației de Independență a țării, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu textul Constituţiei şi face corp comun cu Legea Supremă. Potrivit deputaților PAS, pentru votarea proiectului vizând „obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituțională” erau suficiente 51 de voturi.
Deputatul socialist Vlad Bătrâncea a declarat că schimbarea limbii în Constituţie, dar şi în alte acte, se face prin referendum şi nu prin aprobarea unei legi organice.
„Oamenilor le aparţine suveranitatea, simplu de tot. Nu poate un grup de deputaţi, chiar şi dacă sunt deputaţi majoritari, nu pot decide în locul întregului popor şi nu pot modifica Constituţia aşa cum este pe placul lor. Dacă există dorinţă de a modifica Constituţia trebuie de întrebat cetăţenii la un referendum şi acest vot trebuie să fie confirmat în Parlamentul Republicii Moldova de două treimi din deputaţi. Asta este legea şi legea trebuie respectată întocmai”, a declarat Batrîncea.
În replică, preşedinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, a declarat că instanţa supremă şi-a expus deja poziţia în 2013 referitor la limba vorbită în Republica Moldova. Atunci, printr-o hotărâre, Curtea Constituţională a decis că limba oficială este limba română şi nu cea moldovenească.
