Analiza unui eșec anunțat: De ce nu a reușit majorarea TVA-ului în turism

Intenția guvernului de a majora TVA-ul la 19% în industria hotelieră și HoReCa nu s-a mai materializat. Executivul a dat înapoi și a promis că menține cota la 9%. Renunțarea are motive temeinice.

În goana după obținerea de bani pentru reducerea deficitului bugetar, guvernul Ciolacu a anunțat, printre numeroase alte măsuri incluse în pachetul de măsuri fiscale, și intenția de a crește TVA-ul pentru industria hotelieră și HoReCa.

Saltul ar fi trebuit să fie unul substanțial – de la 9% la 19%. Dar ar fi suvernit după o altă creștere. Pentru că de la începutul anului 2023, conform OUG 16/2022, TVA-ul pentru serviciile de restaurant, de catering şi activităţile de cazare hotelieră se majorase deja la 5% la 9%. Ceea ce ar fi însemnat că, în decurs de 12 luni s-ar fi înregistrat o creștere de 14%. Asta dacă măsura ar fi fost aplicată de la 1 ianuarie 2024 cum era prevăzut. Dar nu s-a întâmplat.

Argumente pro-majorare

Dincolo de motivul evident de a crește încasările la bugetul tot mai îndatorat, în favoarea majorării TVA în turism și serviciile conexe au fost aduse mai multe argumente.

Unul dintre acestea a fost că experții de la Banca Mondială au recomandat uniformizarea cotei TVA. Dar și creșterea taxei pentru tranzacțiile realizate în hoteluri sau restaurante. „Aceste cote reduse au un impact distributiv negativ și denaturează deciziile de consum“, se arăta în raportul experților băncii. O justificare dificil de acceptat în condițiile în care, în 2023, aproape patru din șase conaționali susțineau că nu își permit să meargă în concediu.

Un al doilea argument invocat a fost acela că numeroase state membre ale Uniunii Europene ar fi anunțat că, începând din 2024, au de gând să majoreze TVA-ul în industria turismului. Asta după ce reduseseră taxa pentru a compensa reculul înregistrat în urma pandemiei de COVID-19. Însă evoluția încasărilor din turism în respectivele țări este una accelerat crescătoare. Fenomen care nu se întâmplă încă și cazul țării noastre. Cel puțin nu la nivelul așteptărilor oficiale și al actorilor din industrie.

O măsură votată de Guvernul Dăncilă

De altfel, stabilirea TVA-ului de 5% pentru hoteluri și HoReCa nu a fost o măsură post-pandemie, ci anterioară. Decizia de scădere de la 9% la 5% a fost luată de Guvernul Dăncilă. Și a fost pusă în practică, tot printr-o ordonanță de urgență, în octombrie 2018.

Justificarea a fost încurajarea conformării voluntare la plată a contribuabililor și încurajarea dezvoltării turismului autohton. Cu alte cuvinte, ieșirea din zona angajărilor și încasărilor „la negru“, respectiv reducerea evaziunii fiscale.

Ceea ce, în mare, se poate spune că a reușit. 2019 a fost cel mai bun an pentru industria ospitalității din România. Atât ca număr de turiști – români și străini –, cât și din punct de vedere al contribuției la Produsul Intern Brut. Care a crescut la 2,98%, maximul istoric care nu a mai fost atins de atunci și de care suntem încă departe.

Dezastru pentru industria hotelieră

Reacțiile care au urmat anunțului Guvernului Ciolacu au fost rapide și vehemente. Patronatele din turism au declarat că majorarea ar genera o scumpire a serviciilor cu minimum 10%. Ceea ce ar fi antrenat, inevitabil, scăderea numărului de turiști.

Pe de altă parte, au avertizat că aplicarea ei ar duce la intrarea în faliment a numeroase hoteluri și pensiuni. „Într-o perioadă deja dificilă pentru industrie, o astfel de măsură ar putea determina reducerea atractivităţii turistice a ţării noastre şi scăderea numărului de turişti“, a argumentat Alin Burcea, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT). Potrivit reprezentanților ANAT, creșterea TVA-ului la 19% în turism ar fi dus economia în zona gri de subzistenţă.

Și Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) a luat poziție prompt, criticând intenția guvernului. Potrivit președintelui FIHR, Călin Ile, măsura ar fi fost una dezastruoasă pentru industria ospitalității. În condițiile în care 80% din piața de turism din României este reprezentată de turiștii autohtoni. Iar în cazul litoralului, procentul este și mai mare, de aproximativ 95%.

Președintele FIHR a invocat faptul că în întreaga Europă valoarea TVA-ului aplicat pentru industria hotelieră este redusă tocmai pentru a încuraja afluxul de turiști. Ce-i drept, România, cu 9%, se situează într-un grup din care mai fac parte Bulgaria, Lituania și Bulgaria. Este adevărat însă că se aplică și taxe mai mari, de 10% în Finlanda, Franța, Spania, Italia, Austria, Cehia și Slovacia. Sau de 12% în Letonia, Suedia și Norvegia ori 13% în Croația și Grecia. Dar și mai mici – de 8% în Polonia și Turcia și de 7% în Germania și Malta. Și chiaar de 6% în țări cu renume turistic, precum Belgia și Portugalia. Cu 19%, țara noastră s-ar fi situat pe locul trei la nivel european, după Marea Britanie (20%) și Danemarca (25%).

Faliment în masă în HoReCa

Și industria HoReCa a criticat dur intenția guvernului de a crește TVA-ul la 19%. „Venim după doi ani de pandemie, în care predictibilitatea a lipsit. Venim după o modificare de Cod fiscal în ianuarie 2023, în care TVA-ul a crescut de la 5% la 9%. Venim într-un moment în care presiunea inflaționistă și a prețurilor la materii prime și la utilități au un cuvânt foarte greu de spus în prețurile practicate de restaurante. De aceea, considerăm că momentul pentru a crește TVA-ul pe această zonă este total nepotrivit“, a argumentat în vară Daniel Mischie, vicepreședintele HORA, autoritatea reprezentativă a industriei HoReCa din România.

Potrivit acestuia, majorarea TVA în cazul restaurantelor ar putea genera închiderea a numeroase companii mici și foarte mici. Acestea reprezintă 80% dintre jucătorii care activează în industria HoReCa. „Conform estimărilor noastre, peste 300 de companii, deci probabil 600 de restaurante, își vor închide porțile odată cu majorarea TVA-ului. Totodată, 15% dintre angajații companiilor mici și foarte mici, ceea ce reprezintă aproximativ 10.000 de persoane, vor fi concediați dacă măsura va fi aplicată“, a precizat Mischie.

Un alt efect estimat de reprezentantul HORA este cel al reducerii vânzărilor. Scăderea era estimată la 15-17%. Dar efectele s-ar fi propagat în tot lanțul, de la producători, la procesatori și firme de transport. Nu în ultimul rând, majorarea ar fi încurajat angajarea la negru. Totodată ar fi readus un procent de 25% din operatori în zona evaziunii fiscale.

Guvernul a dat înapoi

În fața tuturor acestor previziuni sumbre, guvernul a dat înapoi. În septembrie, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că, pentru companiile care activează în HoReCa, TVA-ul rămâne la 9% și după 1 ianuarie 2024. Ulterior, a venit precizarea că menținerea valorii se va aplica și pentru serviciile de cazare în hoteluri.

Motivele nu sunt greu de ghicit – dacă prețurile ar fi crescut cu peste 10%, procentul românilor care își fac vacanțele peste hotare ar fi crescut sensibil. Ultimii ani au demonstrat deja că mulți conaționali sunt dispuși să plătească mai mult pentru servicii mai bune calitativ. Uneori mai mult decât dublu, conform datelor Eurostat din 2019.

Pe de altă parte, pentru turiștii străini, România reprezintă, în primul rând, o destinație de vacanță ieftină. Iar în condițiile în care aproape 70% din cheltuielile lor sunt reprezentate de cazare, restaurante și baruri este foarte probabil ca atractivitatea țării noastre să scadă considerabil. Ori, acest aspect este unul sensibil pentru guvern. Acesta vrea să atragă cât mai mulți turiști străini. Și, dacă se poate, și din România.