Potrivit afirmațiilor realizate de experții Băncii Mondiale, creșterile salariale din România sunt mult prea mari. Aceștia au afirmat că o astfel de creștere nu este benefică la nivel general și nu ajută la procesul de formare a unei economii sustenabile. Astfel, conform Băncii Mondiale, este nevoie de impunerea unor reforme critice ce vor avea un impact major la nivelul pensiilor și salariilor din sistemul public. Prin aceste reforme, se dorește scăderea valorii atât a pensiei primite de români, cât și a salariilor primite de bugetari.
Conform analizei realizate de Banca Mondială, România are nevoie de reforme structurale și o consolidare fiscală, pentru a putea rezolva dezechilibrele la nivel extern. Astfel, au fost propuse niște măsuri ce au ca scop îmbunătățirea poziției fiscale, care includ anumite prevederi precum creștere impozitării, consolidarea administrației fiscale, reforme destinate pensiilor și salariilor publice, dar și reducerea cheltuielilor considerate ineficiente.
Analiza Băncii Mondiale
În România, domenii cruciale, precum sistemele de sănătate și de educație, reforma companiilor de stat și infrastructura, rămân în urmă și nu sunt luate în considerare de oficiali. Consolidarea managementului investițiilor publice va contribui la deblocarea unor fonduri europene importante disponibile, care vor contribui la îmbunătățirea acestor domenii. În plus, accesarea acestor fonduri externe ar ajuta la creșterea productivității și competitivității, lucru care ar avea un impact pozitiv la nivel extern.
Dezechilibrele externe din România s-au agravat recent. Din cauza unei politici fiscale expansioniste, a unor deficite fiscale și de cont curent în creștere, națiunea a înregistrat o creștere începând cu 2018. Aceste dezechilibre s-au înrăutățit ca urmare a celor două șocuri externe majore, precum pandemia și războiul din Ucraina. România s-a confruntat din punct de vedere istoric cu deficite substanțiale. Analiza Băncii Mondiale remarcă faptul că a existat o corelație puternică între deficitul de cont curent și deficitul fiscal ajustat ciclic.
Deficitul bugetar a fost mult mai mare decât norma UE de 2,8% din PIB în ultimii 20 de ani, ajungând în medie la 3,7% din PIB. Performanțele contului curent s-au deteriorat din cauza deficitelor bugetare ridicate și a dificultăților structurale pe plan extern. Astfel, deficitul de cont curent ajungând în medie la valoare de 5,7% din PIB. Având în vedere șocurile externe recente, deficitul fiscal a crescut la 9,2% din PIB în 2020, fiind cel mai mare nivel înregistrat în comparație cu națiunile din Europa de Est. Acest lucru s-a desfășurat având la bază măsurile necesare în perioada pandemică, care au dus la creșterea cheltuielilor bugetare. Așadar, încetinirea creșterii economice a dus la scăderea veniturilor generale.
Dezechilibre externe
Slăbiciunea structurală care a avut un impact asupra exporturilor, a expansiunii fiscale și a cursului de schimb real din ultimii ani, a contribuit la stabilirea unor dezechilibrele externe. Un impact negativ asupra exporturilor a fost generat de cursul de schimb real al României (REER) care a crescut semnificativ. Creșterile salariale au depășit creșterea productivității, ceea ce a dus la creșterea costurilor generate de forța de muncă și a îngreunat concurența exportatorilor pe piața internațională. Conform Băncii Mondiale, importurile au crescut ca urmare a unui consum mai puternic, determinat de creșterea cotei de venit al gospodăriilor și de politicile fiscale expansioniste.
În consecință, România a înregistrat deficite semnificative în domeniul comerțul. Cu toate acestea, dezechilibrul extern este totuși mai mic decât era înainte de criza financiară mondială. Conform Băncii Mondiale, creșterea investițiilor străine și transferurile mai mari din partea UE, au contribuit la compensarea parțială a riscurilor, conform Flux24 .
