Nu doar hainele sunt acum contrafăcute. Căci se pare că acest fenomen ia amploare pe zi ce trece. S-a ajuns acum și în domeniul alimentar, căci falsificarea de mâncare se răspândește rapid în lume. Este vizată de acest aspect și carnea, dar și lactatele sau fructele.
Iar autoritățile ce activează în domeniul siguranței alimentare sunt mereu în priză pentru a detecta constant și a combate această industrie a alimentelor falsificate. Chiar și așa, e nevoie și de spijinul consumatorilor îniși. Aceștia din urmă sunt îndrumați acum să fie cât de poate de prudenți.
„Food Fraud Database” este o bază de date certificată de ONU ce monitorizează acest fenomen la nivel global și expune cele mai noi informații. Astfel, conform unei liste actualizate, cele mai falsificate alimente din lume sunt uleiul de măsline, mierea, brânza sau cafeaua. De asemenea, experțiii din domeniu declară faptul că aproximativ 10% dintre produsele alimentare ce ajung în țările dezvoltate sunt contrafăcute.
Și mâncarea a ajuns să fie contrafăcută
Un exemplu foarte bun în acest sens este laptele. Se poate adăuga foarte ușor apă cu scopul de a crește volumul. Iar în cazul fructelor, cei care falsifică aceste alimente obișnuiesc să adauge substanțe chimice pentru o coacere mai rapidă. Specialiștii enumeră și alte cazuri de falsificare a alimentelor, printre care amestecarea argilei, pietricelelor, pietrelor, nisipului și așchiilor de marmură în cereale, leguminoase și alte culturi pentru a crește greutatea produselor.
„De ce se apelează la aceste practici? Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care sunt obținute se produc în cantitate limitată. Apoi este nevoie timp pentru maturare/fermentare (brânzeturi, șampanie, jambon), aspect care crește și mai mult prețul. Nu e de mirare că în prezent așa-zisul uleiul extravirgin de măsline poate conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este “învechită” câteva săptămâni în loc de 2-3 ani”, scrie nutriționista Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.
Lista neagră
După cum s-a scris mai sus, uleiul de măsline extravirgin a ajuns să fie în topul listei negre în ceea ce privește alimentele falsificate. Acest ulei este apreciat în întreaga lume pentru aroma și beneficiile sale în ceea ce privește sănătatea. Însă, acesta ajunge să fie adesea diluat cu uleiuri vegetale mai ieftine, iar falsificatorii fac astfel bani frumoși de pe urma activității lor.
Mierea naturală, spre exemplu, poate fi adulterată cu siropuri de zahăr sau îndulcitori artificiali. În acest fel, se afectează calitatea și valoarea nutritivă a acestui aliment. Brânza este, de asemenea, un aliment destul de des întâlnit pe lista contrafacerii. Cu scopul de a mai reduce din costuri, unii producători aleg să adauge brânzei uleiuri vegetale, amidon și alte ingrediente mai ieftine.
Cum ne dăm seama dacă un aliment este contrafăcut
„Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție. Apoi folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate este un nou semn de neîncredere. Dacă cumpărăm ulei de măsline presat la rece trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este și uleiul de floarea-soarelui sau de rapiță, însă beneficiile pentru sănătate sunt diferite, iar prețul este incomparabil mai mic.
Marketingul alimentar este construit pe iluzia calității și a sănătății. Însă nimeni nu ne poate scoate banii din buzunar cu forța. Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea seriozității, transparenței și calității. Mai bine mai puțin și mai scump, în felul ăsta ne protejăm sănătatea și susținem producătorii cu adevărat responsabili”, mai spune Mihaela Bilic, citată de adevarul.ro.
