Preşedintele american Joe Biden a exprimat luni critici față de mandatele de arestare solicitate de procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) împotriva liderilor israelieni, inclusiv Benjamin Netanyahu. Președintele american a afirmat că nu există nicio „echivalenţă” între Israel și Hamas.
Joe Biden a descris cererea procurorului drept „scandaloasă” într-un comunicat emis de Casa Albă, conform informațiilor furnizate de AFP și Reuters.
„Voi fi clar: orice ar insinua procurorul, nu există nicio echivalenţă – nici una – între Israel şi Hamas. Vom fi mereu alături de Israel împotriva ameninţărilor la adresa securităţii sale”, a spus Joe Biden.
Mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu
Antony Blinken, Secretarul de Stat al Statelor Unite, a caracterizat, de asemenea, anunțul procurorului CPI drept „rușinos”. Antony Blinken și-a exprimat preocuparea că acesta „ar putea compromite” eforturile de negociere pentru încetarea focului în Fâșia Gaza.
„Respingem echivalenţa stabilită de procuror între Israel şi Hamas. Este o ruşine. Hamas este o organizaţie teroristă violentă care a comis cel mai grav masacru împotriva evreilor de la Holocaust şi încă ţine ostatici zeci de oameni nevinovaţi, inclusiv americani”, a adăugat el.
În mijlocul celui de-al optulea război din Fâșia Gaza, procurorul Curții Penale Internaționale a ridicat o cerere neașteptată luni. Acesta emiterea unor mandate de arestare împotriva mai multor figuri importante. Pe lista sa sunt și premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Yoav Gallant, alături de trei lideri de frunte ai grupării islamiste Hamas. Acuzațiile lor? Presupuse crime de război și încălcări ale drepturilor umane în Gaza.
Procurorul Karim Khan a solicitat mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant pentru acuzații precum „înfometarea deliberată a civililor” folosită ca „tactică de război”, „ucidere cu premeditare” și „exterminare și/sau asasinat”.
În ceea ce privește liderii Hamas, inclusiv Yahya Sinwar, conducătorul din Gaza, acuzațiile includ „exterminare”, „violență sexuală și alte forme de agresiune” și „răpirea de ostatici ca act de război”.
Ce se întâmplă acum?
Cererea procurorului Karim Khan este supusă unei camere preliminare. Aceasta este compusă din trei magistrați: judecătoarea-președinte Iulia Motoc din România, judecătoarea mexicană Maria del Socorro Flores Liera și judecătoarea Reine Alapini-Gansou din Benin. Nu există un termen limită pentru decizia privind mandatele de arestare. În trecut, decizia a fost luată într-o lună sau câteva luni.
Dacă judecătorii consideră că există „motive rezonabile” pentru presupusele crime, vor emite mandate de arestare. Aceste cereri pot fi ajustate de către judecători și pot fi acceptate parțial.
Liderii israelieni și cei ai Hamas au respins acuzațiile de crime de război, criticând decizia procurorului Khan, potrivit HotNews.
