Parlamentul European va dezbate miercuri, 19 aprilie, decizia Curții Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin, la o întâlnire de la Strasbourg, în cadrul unui summit care va ține până pe 20 aprilie 2023.
Există suspiciuni că președintele rus Vladimir Putin și comisarul pentru drepturile copiilor din Rusia, Maria Lvova-Belova, ar fi implicați în presupuse crime de război, inclusiv deportarea și transferarea ilegală a copiilor ucraineni din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, conform unui comunicat al Parlamentului European.
În cadrul dezbaterii plenare, eurodeputații vor examina cu atenție problema siguranței copiilor ucraineni, dat fiind faptul că diverse rapoarte indică faptul că mii dintre aceștia ar fi putut fi răpiți sau transferați în Rusia după izbucnirea războiului de agresiune al Moscovei împotriva Ucrainei.
Mandatul de arestare împotriva lui Putin
În data de 17 martie 2023, mandatele de arestare pentru președintele Putin și Maria Lvova-Belova au fost emise. Totuși, Rusia nu recunoaște autoritatea Curții Penale Internaționale, iar arestarea și judecarea celor doi suspecți nu pot fi realizate fără cooperarea autorităților de la Moscova.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat că Rusia nu face parte din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și, prin urmare, nu are obligații conform acestuia. Ea a subliniat că deciziile Curții de la Haga nu au nicio valoare juridică pentru Moscova și că aceasta nu le recunoaște, potrivit Libertatea.
6.000 de copii ucraineni răpiți
Procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a inițiat o anchetă privind posibile crime de război, crime împotriva umanității și genocid în Ucraina, la scurt timp după începutul invaziei din urmă cu un an. În cadrul a patru deplasări de lucru în Ucraina, el a subliniat faptul că se investighează presupuse crime comise împotriva copiilor și împotriva infrastructurii civile.
Potrivit unui raport publicat de cercetătorii de la Universitatea Yale, citat de Reuters, Rusia a mutat cel puțin 6.000 de copii ucraineni în locuri din Crimeea anexată ilegal. Cercetătorii au identificat cel puțin 43 de tabere și alte facilități în care copiii ucraineni au fost deținuți ca parte a unei „rețele sistematice pe scară largă” operată de Moscova după declanșarea invaziei din 24 februarie 2022.
Conform Reuters, în luna iunie 2022, fostul procuror general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat că speră ca instanța de la Haga să trateze răpirea copiilor drept genocid. Aceasta a adăugat că printre cele 71.000 de rapoarte de crime de război investigate de biroul său se numără atacuri aeriene împotriva unui mare număr de ținte civile, scrie Libertatea.
