Curtea Penală Internațională a emis vineri un mandat de arestare pe numele lui Putin, acuzându-l de deportarea ilegală a minorilor și de mutarea unor persoane din Ucraina în Rusia de când Moscova și-a început invazia anul trecut.
„Curtea Penală Internațională este instituția potrivită pentru a investiga crimele de război … Adevărul este că nimeni nu este mai presus de lege și asta devine clar acum”, a declarat Olaf Scholz la o conferință de presă comună la Tokyo cu premierul japonez Fumio Kishida.
Vladimir Putin poate fi arestat în 123 de țări
Dacă Vladimir Putin ajunge pe teritoriul lor, cele 123 de state membre ale Curții vor fi obligate să îl aresteze și să îl extrădeze la Haga pentru a fi judecat.
Moscova a respins în mai multe rânduri acuzațiile potrivit cărora soldații săi au comis crime în timpul invaziei din Ucraina.
Reuters a relatat la începutul acestei săptămâni că instanța este pregătită să emită mandate de arestare, primul pas în ancheta sa privind criza ucraineană.
„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022.
Există motive întemeiate să se creadă că domnul Vladimir Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau au permis săvârșirea acestora și care se aflau sub autoritatea și controlul efectivă a acestuia, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma).”, se arată în decizia Curții Penale Internaționale.
Comisarul rus pentru drepturile copilului, sub mandat de arestare
Între timp, instanța a emis mandate de arestare pe baza acelorași acuzații pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului.
„Doamna Maria Alekseyevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație. (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma)”, se arată în decizia Curții Penale Internaționale.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe a scris pe canalul său de Telegram că: „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”, potrivit HotNews.
