Marcel Ciolacu își menține părerea că pe 8 decembrie, România va intra în Spațiul Schengen. Acesta consideră că țara noastră a realizat toate condițiile necesare și convingerile față de statele care se opuneau aderării noastre la Schengen.
Liderul PSD este ferm convins că în urma nenumăratelor discuții purtate cu liderii țărilor UE, țara noastră va primi votul pozitiv pentru aderarea la Spațiul Schengen, care va avea loc pe 8 decembrie. România îndeplinește toate condițiile tehnice de aderare de foarte mult timp.
Marcel Ciolacu a declarat că este „ferm convins că vor fi discuții până în ultima clipă. Și eu comunic cu prim-ministrul. O să am, sunt ferm convins, și o discuție astăzi, dacă nu chiar o întâlnire, pe acest subiect. (…) Eu îmi mențin părerea că pe data de 8 decembrie vom intra în Spațiul Schengen și nu cred că alt stat al UE, stat prieten, cum este Austria, se poate opune pe nedrept intrării României în Spațiul Schengen”, citează Mediafax.
Opunerile Austriei, Olandei și Suediei nu au nicio fundație
Austria este la momentul actual singurul stat care încă se mai opune intrării României și a Bulgariei în Schengen. Opozițiile Austriei, Olandei și Suediei au părut mereu a fi nefondate, chiar ipocrite, în opinia consultantului politic Anton Pisaroglu, care a criticat dur pozițiile celor trei state membre pentru POLITICO.
„Fiind o țară NATO de primă linie, poziționată strategic în apropierea Ucrainei și a Rusiei, nici contribuția României la sprijinirea rezistenței ucrainene nu trebuie trecută cu vederea. Țara s-a dovedit a fi un partener de neprețuit atât pentru UE, cât și pentru NATO în lupta împotriva războiului hibrid al Rusiei și în deplasarea ajutorului către Ucraina, în ciuda faptului că această poziție alimentează politici populiste volatile în țară.
Cu toate acestea, toate par să fie uitate în unele capitale europene cheie.
Olanda se confruntă cu rate mari de criminalitate
De exemplu, într-o vizită recentă în România, premierul olandez Mark Rutte s-a îndoit de acceptarea candidaturii țării la Schengen din motive de securitate și justiție, parlamentul olandez dând ulterior un vot de respingere pe această temă.
Cu toate acestea, în contextul criminalității organizate galopante care are loc acum în Olanda și al luptei continue a țării pentru a limita crimele realizate de clanuri, poziția țării riscă să pară a fi ipocrită.
Poate că nu este o coincidență faptul că Suedia, cealaltă țară ai cărei parlamentari au votat în mod explicit împotriva aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen, se confruntă în prezent cu un val de infracționalitate care i-a bulversat societatea și politica internă.
Austria este cea mai instabilă țară UE în prezent
Între timp, Austria nu a avut un bilanț prea bun în ceea ce privește statul de drept și corupția, în condițiile în care prim-miniștrii acestei țări au fost răsturnați de scandaluri, iar spălarea de bani rusești a făcut ca Viena să fie mai puțin stabilă decât oricare dintre membrii UE din Europa de Est.
Având în vedere modul în care România și Bulgaria au ratificat rapid candidatura Suediei la NATO la începutul acestui an, fără a impune Stockholmului nicio precondiție politică în ceea ce privește candidaturile lor la Schengen, este logic că atât Bucureștiul, cât și Sofia vor rămâne parteneri de încredere pentru Occident în continuare, indiferent de modul în care va decurge decizia privind Schengen în Consiliul UE.
Și, deși este important de remarcat că există unele probleme în porturi și la punctele de trecere terestre atât în România mea natală, cât și în Bulgaria vecină, acestea sunt incomparabile cu gravele scăpări constatate din prezent în porturi importante precum Hamburg, Anvers și Rotterdam (Olanda) în ceea ce privește volumul de contrabandă permisă, inclusiv droguri periculoase precum heroina și cocaina, care alimentează în prezent un val de violență fără precedent în Europa de Vest.
Într-adevăr, admiterea acestor trei țări candidate în zona Schengen ar putea determina transportatorii să redirecționeze o parte din marfă prin porturile mai ieftine din Europa de Est, ceea ce ar face ca hub-urile globale de droguri precum Rotterdam să fie mai ușor de gestionat și de controlat de către autorități.
Și, deși faptul că România, Bulgaria și Croația continuă să se confrunte cu provocările corupției și ale subdezvoltării este de netăgăduit, aceste probleme ar putea fi rezolvate la fel de ușor, dacă nu chiar mai mult, din interiorul zonei Schengen”, a scris Pisaroglu pentru Politico.
