Apple, Google și Microsoft au în vedere relocarea unei bune părți a producției din China. Politica „Fabricat în China” nu mai este pe placul oficialilor. Până în prezent demersurile au fost relativ mici cu privire la restabilirea producției.
Această măsură a fost determinată în cea mai mare parte de tensiunile geopolitice. Încă de pe vremea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite, mai multe companii au căutat locuri de producere în afara Chinei din cauza costurilor exorbitante a taxelor. De asemenea, o cauză a fost reprezentată și de apariția virusul COVID care a dus ulterior la sistarea tuturor activităților din cauza lock down-ului, potrivit The New York Times. Companiile americane își doresc relocarea producției în afara granițelor chinezești și după atacurile care au venit în urma vizitei lui Nancy Pelosi din Taiwan din luna august a anului curent.
„Crime împotriva umanității” în China
Se pare că statul chinez rămâne în atenția publică, și în special în atenția oficialilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite care cer comunității internaționale să acționeze din cauza unor crime produse de China minorităților uigure. Conform Le Monde, nu este folosit cuvântul „genocid” în cazul acestei zone, cu toate că au avut loc mai multe acțiuni care au dus la un tratament anormal pentru această minoritate. Beijingul dezminte toate acuzațiile și spune că totul a fost pus la cale de către Occident și de Washington.
UE nu știe ce să facă cu rușii
De la începutul războiului China a fost un aliat de nădejde al lui Putin. Cu siguranță acest lucru nu s-a schimbat, având în vedere faptul că rușii pot călători fără probleme pe teritoriul statului chinez. Nu se poate spune același lucru și despre cazul statelor europene. Uniunea Europeană îngreunează din ce în ce mai mult obținerea vizelor pentru ruși, însă este nesigură în privința interdicției totale a călătoriilor, conform The New York Times.
„Numeroase țări, printre care Polonia, Finlanda, statele baltice și Republica Cehă, doreau interzicerea totală a accesului turiștilor ruși pentru a demonstra faptul că Europa condamnă invazia Rusiei din Ucraina. Alte țări, printre care Franța și Germania, s-au opus unei asemenea interdicții totale ca formă a unei pedepse colective, o atare decizie nefăcând decât să alimenteze retorica guvernului rus față de ceea ce, în opinia acestuia, ar fi un război de apărare împotriva amestecului occidental. Suspendarea acordului va face ca rușilor să le fie mai greu să primească vize pentru Uniunea Europeană – ele vor costa mai mult, birocrația va fi mai mare și va implica o perioadă mai lungă de așteptare”, a transmis un oficial european pe fondul acordului din 2007 referitor la vizele necesare pentru ca cei din națiunea lui Putin să poate intra în Europa.
Ținta pentru stocarea gazelor a fost atinsă
Uniunea Europeană a reușit să își atingă scopul de a umple depozitele pană la 80% din capacitate mult mai devreme. Acest lucru s-a produs în ciuda eforturilor Rusiei de a sista livrările de gaze. Termenul pentru această reușită era la 1 noiembrie 2022. Mai multe țări Europene, printre care și România au reușit să-și atingă ținta intermediară, având în vedere varietatea capacității de stocare.
Inspecție la Zaporojie
Se pare că războiul nu este pe cale să se termine prea curând, însă ceea ce îngrijorează în momentul actual pe toată lumea sunt atacurile de la centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa. Aici, a ajuns o echipă de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică pentru a verifica dacă a fost afectată în vreun fel funcționarea acesteia în urma atacurilor care s-au produs în proximitatea ei.
„Agenţia nucleară a ONU a realizat o inspecţie iniţială la centrala nucleară Zaporojie, aflată sub control rusesc, din sudul Ucrainei. AIEA a comunicat că echipa sa se află acolo pentru a desfăşura o ‘muncă indispensabilă’ pentru siguranţa nucleară şi securitatea centralei, care se află aproape de prima linie a frontului”, a transmis Rafael Grossi, directorul instituției. The National Interest a transmi faptul că Zaporojie ar putea fi „catalizator pentru cel de-al Treilea Război Mondial”.
„Centralele nucleare din zone de război se transformă în bombe radioactive cu ceas care pot declanșa un Al Treilea Război Mondial. Nu numai că accidentele sunt posibile în vreme de război, dar chiar președintele rus Vladimir Putin poate ataca intenționat centralele nucleare ale Ucrainei, transformându-le în „arme nucleare pre-poziționate” a căror descărcare radioactivă poate forța evacuări și-i poate speria pe susținătorii Ucrainei din NATO pentru a bate în retragere”, a susținut publicația.
Bate războiul la ușă?
Războiul din Ucraina intentat de ruși pune pe jar toate statele lumii, inclusiv România. Statul s-a decis să achiziționeze drone turcești Bayraktar TB2, conform Haberler. Cumpărarea a 18 drone de acest tip ajunge la suma de 300 de milioane de euro. Ministerul Apărării din România a cerut de asemenea și modernizarea echipamentului militar.
„Prin achiziția de drone Bayraktar TB2, se urmărește implementarea Obiectivelor de Capabilități alocate României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării. De asemenea, achiziția ar contribui la realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040.”