Infofinanciar > Info > Marile Bănci Centrale își cresc rezervele de aur. Cum stă România
Info

Marile Bănci Centrale își cresc rezervele de aur. Cum stă România

Marile Bănci Centrale își cresc rezervele de aur. Cum stă România
Sursa foto: arhiva companiei

La sfârșitul lunii septembrie, Banca Națională a Ungariei a cumpărat 14,5 tone de aur. În ultimii trei ani, multe bănci centrale și-au crescut rezervele de aur. Pentru prima dată în istoria modernă, Ungaria are rezerve mai mari de aur decât România. Printre țările cu rezerve crescute de aur se numără Polonia, Turcia, Serbia, dar și China, India și Singapore.

Ungaria a depășit România la rezervele de aur după cumpărarea a 14,5 tone în septembrie. România ocupă locul șase în Europa de Est în clasamentul rezervelor internaționale de aur, conform datelor Tavex, principalul comerciant de aur de investiții din Europa de Nord. În acest an, prețul aurului a crescut cu 25%.

Aurul României

România deține oficial 103,6 tone de aur, conform datelor Băncii Naționale a României. Aproximativ 61 de tone, adică 59%, sunt păstrate în seifurile Băncii Angliei. La nivel global, România ocupă locul 39 în clasamentul rezervelor internaționale de aur și locul șase în Europa de Est.

Aurul este deținut în principal pentru a menține puterea de cumpărare a banilor și pentru a asigura independența față de infrastructura piețelor financiare globale, susțin experții Tavex, lider în comerțul cu aur de investiții din Europa de Nord și un actor important în România și Europa de Sud-Est.

În totalul rezervelor internaționale ale României, aurul reprezintă 12%. Din 2005, odată cu introducerea noului leu, această pondere a variat între 6,24% și 14,14%. Fără schimbări semnificative în cantitatea efectivă de aur deținută.

Care sunt cauzele fluctuațiilor

Aceste fluctuații sunt influențate de prețul internațional al aurului și de modificările celorlalte active, cum ar fi titlurile de stat. Creșterea cu 25% a prețului aurului în acest an a contribuit la o pondere mai mare a acestuia în rezerve.

„Recomandările Fondului Monetar Internațional sunt că aurul ar trebui să reprezinte undeva la 10% din totalul rezervelor internaționale ale unei țări. Fiind o recomandare, există devieri între 0% (precum în Canada, Norvegia sau Croația, țări care nu dețin aur deloc) și 75% (țări precum Uzbekistan, Portugalia, SUA și Germania).

Desigur, conform acestor recomandări, raportul este menținut de Banca Națională a României. Totuși, într-o lume în care datoriile publice și private cresc constant – datoria globală raportată la produsul total global este de 333% – și cu un ritm din ce în ce mai rapid, ar trebui să ne întrebăm dacă un fond format din doar 10-12% din aur este suficient pentru a acoperi creanțele diverselor părți asupra activelor financiare cu venituri fixe (titluri de stat, obligațiuni corporative, depozite bancare, etc.)”, declară Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.

Fără creșterea rezervelor de aur

BNR nu a este de părere că este necesar să crească rezervele de aur. Ultima achiziție a avut loc în 2002. Obiectivul principal al BNR este menținerea stabilității cursului leu-euro, fără a se concentra direct pe întărirea valorii leului. Motivele principale pentru deținerea rezervelor internaționale de către băncile centrale includ: asigurarea unui fond de urgență, sprijinirea politicii monetare și stabilirea unei ancore pentru valoarea monedei naționale.

Exploatarea aurului este o industrie globală, activă pe toate continentele, mai puțin în Antarctica. În 2023, cei mai mari producători de aur au fost China, Australia, Rusia și Canada, potrivit Statista. Producția globală de aur a fost de aproximativ 3.000 de tone, iar China a fost lider, cu 12% din producția mondială totală.

Investitorii în aur

Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, afirmă că țările estice, precum China și Rusia, au cel mai mare număr de investitori individuali în aur. Referitor la interesul mai scăzut din țările vestice, el explică faptul că regiunile care nu produc aur nu sunt familiarizate cu astfel de investiții.

„Țările estice au mai mulți investitori în aur datorită dezvoltării producției și vânzării metalului prețios la scară largă. În România nu se extrage aur, așa că nu avem o altă producție decât cea a Monetăriei Statului, care produce anumite produse. În ceea ce privește aurul de investiții, în țările estice există o cultură mult mai mare și un trafic mai ridicat al acestor achiziții”, a mai declarat Victor Dima.

Prețul aurului după revenirea lui Trump

Prețul aurului a scăzut cu aproape 7% după anunțarea rezultatelor electorale din Statele Unite. Prețul spot este de 2.559,2 dolari pe uncie. Contractele futures la New York Mercantile Exchange se tranzacționează la 2.567,3 dolari pe uncie.

Maximilian Layton, director global de cercetare în domeniul mărfurilor la Citi, consideră că prețurile aurului ar putea rămâne scăzute. Asta având în vedere că piețele americane de acțiuni beneficiază de perspectivele unor taxe mai mici și reglementări reduse.

Un nou record Bitcoin

Creșterea interesului pentru active mai riscante, inclusiv criptomonede, a contribuit și ea la această scădere. Bitcoin a atins un nou record, depășind pragul de 93.000 de dolari. Dolarul american a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimul an, ceea ce face aurul mai scump pentru deținătorii altor valute.

Cu toate acestea, analiștii sunt optimiști în privința pieței aurului. Tensiunile geopolitice și cererea ridicată din partea băncilor centrale ar putea susține o creștere a prețurilor în viitor. Firma financiară Canaccord Genuity estimează că băncile centrale vor continua să achiziționeze aur la niveluri record, pe fondul incertitudinilor globale, informează dailybusiness.ro