Infofinanciar > Esential > Marșul asupra Bucureștiului. Alex Mihai Stoenescu: „Să distrugem regența, să-l detronăm pe Regele Mihai și să-l aducem pe Carol Caraiman”. Video
Esential

Marșul asupra Bucureștiului. Alex Mihai Stoenescu: „Să distrugem regența, să-l detronăm pe Regele Mihai și să-l aducem pe Carol Caraiman”. Video

Marșul asupra Bucureștiului. Alex Mihai Stoenescu: „Să distrugem regența, să-l detronăm pe Regele Mihai și să-l aducem pe Carol Caraiman”. Video
sursa foto arhiva

A fost difuzată o nouă ediție a podcastului „Evenimentul Istoric” pe canalul de Youtube „Hai România”. Alex Mihai Stoenescu, istoric, a vobit despre un eveniment important din trecutul României. Subiectul principal a fost „Marșul asupra Bucureștiului”, o orchestrare politică a Partidului Național Țărănesc (PNȚ) din 1928. Prin aceste acțiuni, se dorea răsturnarea guvernului liberal condus de Vintilă Brătianu, dar și urcarea pe tron a lui Carol al II-lea, decăzut din drepturi.

Potrivit planurilor inițiale, Prințul Carol ar fi trebuit să sosească la Alba Iulia cu avionul. Ulterior, adunarea orchestrată de PNȚ ar fi trebuit să-l proclame rege. Mulțimea, alături de Carol al II-lea ar fi trebuit să pornească într-un marș către București pentru ca noul rege să fie instalat pe tron. Imposibilitatea lui Carol de a ajunge la Alba Iulia și temerile lui Iuliu Maniu au schimbat planurile partidului.

Marșul asupra Bucureștiului

În 1928, PNȚ și Iuliu Maniu, președintele partidului, au organizat o Mare Adunare la Alba Iulia, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Marea Adunare din 1918. Evenimentul a avut scopul de a transmite un mesaj, dar și de a organiza, de la această manifestație, un marș împotriva Bucureștiului, împotriva regenței. Se dorea răsturnarea guvernului liberal și instalarea unui guvern național țărănist și, eventual, aducerea lui Carol Caraiman, fostul prinț regal, în țară pentru a-l pune pe tron. Practic, se dorea răsturnarea Regelui Mihai I și punerea lui Carol al II-lea pe tron, lucru care a fost realizat printr-o lovitură de stat în iunie 1930.

Istoricul a povestit că situația a fost declanșată de incidente grave ce a avut loc în stat. Mai exact, este vorba despre moartea tuturor persoanelor importante de la conducerea țării: Regele Ferdinand și Ionel Brătianu. „După preluarea Guvernului de către Vintilă Brătianu, Iuliu Maniu vine cu niște proiecții. Noi nu am recunoscut încoronarea de la Alba Iulia (n.r. încoronarea Regelui Ferdinand din decembrie 1922), pentru că nu am avut Constituție. Nu recunoaștem Constituția din 1923, pentru că este liberală. Au început să lanseze tot felul de idei. Chiar Maniu susținea anularea legilor date în Parlament în ianuarie 1926 și readucerea prințului Carol, care nu mai era prinț, pe tron. Să distrugem regența, să-l detronăm pe Regele Mihai și să-l aducem pe Carol Caraiman. A început de aici să se lanseze bătălia puternică împotriva Guvernului Vintilă Brătianu”, a povestit expertul.

Alegeri și ilegalități

Potrivit istoricului, afirmațiile PNȚ, în frunte cu Iuliu Maniu, aveau anumite baze importante. Este vorba de desfășurarea anumitor situații politice ce pot fi numite abuzuri.

„Erau niște argumente de la care pornea. Când s-au făcut alegerile în 1922, când liberalii au obținut o majoritate de 60%, s-au făcut decât alegeri parlamentare, nu și locale. Primarii au fost numiți, nu aleși. Maniu spunea că acest lucru este abuz, liberalii și-au pus primarii lor. După care, Guvernul fiind liberal, care controla alegerile, a câștigat ilegal. Maniu și partidul lui declarau că situația de drept din Parlament și formarea Guvernului sunt ilegale. În 1926, când a murit Ionel Brătianu, a venit la Guvern Vintilă Brătianu, fără să se organizeze alegeri. Guvernarea a fost preluată de fratele său, fără alegeri. Situația a fost prezentată de Maniu și PNȚ ca o succesiune de familie”, a spus Stoenescu.

Orchestrarea unei revoluții

Totuși, Stoenescu a explicat în cadrul podcastului că anumite acuzații lansate de Maniu și dorința sa de a guverna nu erau susținute legal. „ Nu se putea forma un Guvern Maniu, având în vedere situația de la alegerile din 1926, care au fost organizate ca la carte, și cu alegeri locale, unde Partidul Liberal a obținut o majoritate de 62%. A murit Ferdinand, s-a instalat regența, cu Prințul Nicolae, cu patriarhul Miron Cristea, cu Gheorghe Buzdugan, care era președintele Curții de Casație și Justiție, deci totul legal.

Astfel, se punea întrebarea: Pe ce bază legală puteam să formăm un partid Maniu? Era o mișcare pentru stradă. Ion Mihalache cerea efectiv luarea cu asalt a sediului regenței, detronarea lui Mihai etc. Maniu o mai îmbrăca, o mai ocolea. Dar, Maniu a cedat la un moment dat de la această presiune internă a partidului de revoluție. Se dorea răsturnarea Guvernului prin revoluție, prin lovitură de stat”, a explicat istoricul.

Planurile partidului și ale lui Iuliu Maniu au fost evidențiate în cadrul unui interviu pe care omul politic român l-a oferit pentru un ziar francez. Mesajul era clar: se dorea revoluție. „Pe acest fond, Iuliu Maniu a dat un interviu într-un ziar francez în care spunea: <Dacă regența nu elimină Guvernul Brătianu și nu ne numește pe noi la guvernare, noi vom face revoluțiune. Vom apela la alte mijloace. Dacă nu se întâmplă acest lucru, nu va suferi doar Partidul Național Liberal, ci și regența>. Ziariștii l-au întrebat dacă îl iau în calcul pe Carol Caraiman, care la vremea aceea trăia la Paris. Maniu a precizat că da, iar dacă această soluție nu va funcționa, există noi variante. <Dacă nu va merge cu Prințul Carol, vom răsturna monarhia din România și vom declara republică>”, a declarat Stoenescu.

Interviul a fost preluat de presa internațională, iar Iuliu Maniu a contestat ulterior informațiile. În acel moment, s-a instalat frica de eventuale repercusiuni. „O astfel de acțiune de răsturnare a Guvernului, potrivit legii și dreptului, era pasibilă de pedeapsă penală, de închisoare”, a mai spus istoricul.

Presiuni politice și manifestări

Văzând că regența nu cedează și nu restituie Guvernul Brătianu, conducerea PNȚ a decis să facă manifestări în stradă. Au făcut o Mare Adunare la 18 martie 1928, în care au precizat că se retrag din Parlament și înființează un „Parlament paralel”, lucru care, potrivit istoricului, este o încălcare a legii. Guvernul Brătianu le-a atras atenția. Aceștia au precizat că nu vor accepta un alt Parlament și îl vor considera o adunare.

„Le-au atras atenția. Le-au spus că sunt pe muchie de cuțit, la marginea Constituției și dreptului penal. Ce este aia Parlament paralel sau Parlament al Transilvaniei? Vom constitui un Parlament al Transilvaniei, separat de Parlamentul României, au zis. S-a pus în scenă o mare manifestație, au participat aproximativ 4.000 de oameni, cu bătaie, cu violență.

Au hotărât în această adunare din 18 martie ca pe 22 aprilie să se desfășoare la Alba Iulia o Mare Adunare Națională, identică cu cea din 1918. Ei au zis: noi suntem Partidul Național care a înfăptuit unirea, Iuliu Maniu a condus Transilvania, drept dovadă, noi organizăm de capul nostru o Mare Adunare la Alba Iulia. O Adunare Națională se realizează cu aprobarea Guvernului și a Parlamentului, un partid nu poate face asta. Guvernul a fost în continuare foarte prudent. Le luăm ca declarații politice, nu le luăm ca infracțiuni, le spuneau”, a precizat invitatul din cadrul podcastului.

Unirea de la Alba Iulia

Potrivit rapoartelor de la Ministerul de Interne de la acea vreme, la întâlnirile PNȚ ce au precedat Marea Adunare, au fost realizate declarații foarte grave „La Alba Iulia în 1918 s-a făcut Unirea, acum în 1928, la Marea Adunare de la Alba Iulia se va desface Unirea. Scopul principal era ca după această adunare să aibă loc un marș asupra Bucureștiului. Se dorea ca mulțimea de 100.000 de oameni să vină la București, să ia cu asalt clădirea regenței și să oblige restituirea Guvernului, dacă nu, să se declare republică. Aceste declarații apar în datele istorice și în multe surse care confirmă acțiunile” a spus istoricul.

Având în vedere declarațiile dure legate de infracționalitate, Iuliu Maniu vine cu alt plan. Acesta schimbă denumirea evenimentului politic. „Nu mai era o Adunare Națională, se vorbea de un Congres al partidului PNȚ, ceea ce era legal”, spune Stoenescu.