Miercuri, 28 septembrie, a început conferința Smart Green Energy organizată de către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) în cadrul căreia a fost prezentată Strategia Forestieră Națională 2030. În cadrul conferinței au fost prezentate zece ținte pentru sectorul pădure-lemn.
La conferință au luat cuvântul reprezentanți ai ministerului Agriculturii, Mediului și Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și directorul general al Romsilva, Daniel Nicolăescu, președintele asociației industriei lemnului – Prolemn, Cătălin Tobescu, Barna Tanczos, ministrul Mediului și președintele CCIR, Mihai Daraban.
Din punctul de vedere al președintelui CCIR, Mihai Daraban, principala preocupare a autorităților competente ar trebui să fie creșterea valorii adăugate cu valoare mare pentru a balansa balanța comercială în condițiile unui deficit mai mare de la an la an.
„Fiind vorba de lemn, cred că destinațiile acestuia ar trebui să fie doar două: energie și industria mobilei și personal nu aș scoate din țară lemnul decât sub formă de masă, scaun, pat sau dulap, în niciun caz sub altă formă. Sunt constănțean și mă întristează să văd în Portul Constanța bușteni neprelucrați și cherestea.
Trebuie să lucrăm pe această zonă de produse adăugate cu valoare mare pentru că nu putem sub nicio formă pozitiva balanța comercială cu materie primă. Mai ales că ne uităm și cine face exportul în țară și dacă nu ar fi companiile cu capital străin, probabil ar exista o vale a plângerii în România vis-a-vis de cifrele de la export. De bine de rău, producătorii străini din țară reușesc să țină cât de cât exportul românesc în niște cifre rezonabile.” a declarat Mihai Daraban.
România recoltează lemn sub media europeană
În deschiderea evenimentului a fost prezentat un raport efectuat de către Price Waterhouse Coopers (PWC) privind impactul industriilor bazate pe lemn din care rezultă că suma totală la care a ajuns contribuția totală a sectorului silvic și a industriilor bazate pe lemn este de 9.86 miliarde de euro anual. Acest sector și industriile sale conexe contribuie la bugetul național cu 3.2 miliarde de euro, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări sociale de sănătate. Industria generează peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect și indus.
Conform aceluiași raport, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Cipru, în ceea ce privește procentul de recoltare din creșterea totală anuală a pădurii. România recoltează un volum comercial de 33%, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%. Producția totală de masă lemnoasă este de 2,3 metri cubi de lemn rotund brut comercial la hectar, în timp ce țările cu condiții similare României are un indice de recoltă mult mai mare, de exemplu Austria având 4.9 metri cubi pe an la hectar.
Un procent mare din lemnul brut recoltat, aproximativ o treime, este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România pe locul secund în ceea ce privește țările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, după Franța.
Ministrul Mediului a declarat că în documentul numit „Strategia Forestieră Națională 2030” care va ajunge în curând pe masa guvernului, principala preocupare a autorităților statului este de a se asigura că exploatările din țară vor duce către o suprafață mai mare de păduri în România, în condițiile în care gradul actual de acoperire cu păduri este de doar 29%, procent nesatisfăcător.
„Ministerul trebuie să asigure echilibru între funcțiile pădurii, vedem ce se întâmplă pe plan european și mondial, echilibrul tot timpul era în mișcare între funcția de biodiversitate, economică și socială. Astăzi se pune un accent din ce în ce mai mare pe funcția de protejare a naturii, a habitatelor, a speciilor, dar trebuie să fim cu toții conștienți că grădina nu poate deveni o grădină botanică. În toată Europa, pădurea trebuie să asigure dincolo de protejare, resursa necesară pentru energie, pentru că încă sunt milioane sau poate zeci de milioane de cetățeni europeni care folosesc lemnul ca sursă regenerabilă de energie termică.
Pădurile noastre trebuie să rămână sănătoase pentru a asigura pe termen lung această reziliență la schimbările climatice, pentru a asigura resursa de lemn pentru industrie și pentru cetățeni pe termen lung, motiv pentru care această strategie forestieră pe care o avem acum pe masa ministerului și care va ajunge și pe masa guvernului trebuie să asigure sustenabilitate, reziliență și echilibru între cele trei funcții ale pădurii. Noua strategie forestieră propune ca în viitorul apropiat toate măsurile care sunt date de exploatarea pădurilor să ducă către o suprafață mai mare de păduri în România, să genereze păduri mai sănătoase.” a declarat ministrul Mediului, Barna Tanczos.
Cele zece ținte pentru viziunea 2030
În urma unui studiu comandat de către Asociația Industriei Lemnului, Prolemn și realizat de către specialiști din cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Sivicultură „Marin Drăcea”, reies 10 ținte bazate pe aportul pădurilor gestionate durabil din România, indiferent de tipul de proprietate și pe utilizarea resposabilă a lemnului pe scară largă, în produse, construcții, energie și alte aplicații industriale. Acestea sunt
– Pădurile gestionate durabil reprezintă baza bioeconomiei – susținerea unui management durabil al pădurilor prin programe de finanțare redusă, România alocând sub 1% din Planul Național Strategic pentru domeniul pădurilor față de o medie europeană de 5%.
– O mobilizare sustenabilă a resursei de masă lemnoasă – efectuarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, o silvotehnică îmbunătățită, cercetarea și inovarea pot conduce la o creștere a recoltei sustenabile a masei lemnoase către o valoare de cel puțin 22 milioane de metri cubi până în 2030.
– Susținerea creșterii economice durabile. Produse din lemn pentru un mediu curat și sănătos – prin creșterea valorii adăugate și diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizării lemnului în construcții și creșterea gradului de reciclare al lemnului, volumul și valoarea produselor din lemn poate fi dublată.
– Susținerea comunităților locale, a economiei zonei rurale, locuri de muncă sigure și atractive, legătura între zonele rurale și urbane – din punct de vedere social este importantă asigurarea securității energetice pentru cele 3.5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu biomasă.
– Mediu sănătos, impact vital în combaterea schimbărilor climatice. Bilanțul gazelor cu efect de seră – 14 milioane de tone de dioxid de dioxid de carbon salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare
– Materiale de construcții regenerabile pentru o viață mai sănătoasă – Cu un volum de 1,2 milioane de metri cubi cherestea anual, toate casele din România ar putea fi construite din lemn. În prezent, această cherestea se exportă și susține construcțiile din lemn în țări care au politici de susținere a utilizării lemnului în construcții.
– Energie regenerabilă pentru societate – concluzia simplă: este necesară utilizarea biomasei pentru încălzirea populației.
– Mai multă valoare adăugată prin servicii ecosistemice, altele decât lemnul – pot fi implementate noi modele economice, de integrare cros-sectorială a serviciilor ecosistemice ale pădurilor
– Către zero deșeuri: economie circulară – această economie circulară fixează carbon și înlocuiește alte materiale mai intensive din punct de vedere energetic. Utilizând materiale inovative, biodegradabile, pe bază de celuloză lemnoasă, putem scăpa de poluarea adusă de materialele din plastic
– Diversificarea tehnologiilor și logisticii de producție – dezvoltarea de clustere pentru susținerea inovației și a produselor noi în utilizarea lemnului, programe de cercetare, transfer tehnologic și susținerea investițiilor.
Conferința va continua și joi, 29 septembrie, tot la CCIR cu începere de la ora 10:00, cu trei workshopuri pe tema „Potențial verde pentru o industrie a viitorului”.
