Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat pe data de 9 mai faptul că specialiștii hidrologi analizează în acest moment datele rezultate în urm realizării unor măsurători făcute pe Canalul Bâstroe. Barna a mai precizat că acțiunea de analiză va dura între un maximum de 10 și 14 zile, iar la scurt timp după ce datele vor fi publicate, se speră să avem și o modelare a întregului canal navigabil.
„Colegii noştri specialişti în hidrologie – INHGA (Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor) fac modelările în sistemul informatic. După estimările noastre iniţiale, aceste modelări durează între 10 şi 14 zile. Sper ca în cel mai scurt timp posibil să avem şi o modelare a întregului canal navigabil şi a întregului braţ Chilia, inclusiv Canalul Bâstroe, să vedem ce calitate au datele şi cât de precise sunt. Imediat cum suntem gata le vom face publice”, a afirmat ministrul Mediului.
Măsurătorile pentru canalul Bâstroe și brațul Chilia au început din martie
Pentru a realiza aceste măsurători, autoritățile române și cele ucrainene au convenit, din data de 3 martie, în cadrul primei întâlniri tehnice referitoare la canal, ca România să înceapă măsurătorile pe brațul Chilia și Canalul Bâstroe pe data de 15 martie. În acel moment, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a anunțat că în data de 16 martie ucrainenii au dat un „acord parțial” pentru începerea acestor măsurători de pe partea ucraineană a brațului Chilia, începând cu data de 17 martie.
Însă, acest acord nu a fost acordat după cum se realizase cererea de către autoritățile române. Măsurătorile se pot începe de la kilometrul 22, cu 11 kilometrii mai departe față de cum solicitase țara noastră. „Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces şi pe celelalte sectoare ale brațului Chilia (între km 11 şi km 22), dar şi pe canalul Bâstroe”, transmite Grindeanu.
De ce sunt necesare aceste măsurători
Măsurătorile cerute de România sunt realizate deoarece Ucraina a realizat anterior lucrări în canalul Bâstroe, care ar fi dublat adâncimea canalului. Analiza aceasta este necesară pentru a lămuri suspiciunile cum că Ucraina ar încerca să folosească această cale pentru a se realiza transportul de mărfuri.
Referitor la adâncimea până la care s-au desfăşurat aceste lucrări, secretarul de stat al Ministerului Mediului preciza că, la discuţii, „nu s-a adresat această întrebare”. „Eu mă aştept să avem răspunsul cu adâncimile care există pe aceste canale (…). Nu ştiu dacă aceste măsurători pot identifica faptul că au fost dragări investiţionale sau lucrări de investiţii”, explica Banciu, secretarul de stat al ministrului Tánczos Barna. El arăta că data de 15 martie stabilită pentru începerea măsurătorilor „a fost propunerea colegilor de la AFDJ”.
„După ce vom avea și interpretările, vom vedea dacă sunt măsuri de luat și care sunt acelea”, completează acesta, potrivit Digi24.
El a amintit că măsurătorile au fost solicitate de România la începutul lunii martie, printr-o scrisoare a Ministerului de Externe către partea ucraineană, „având în vedere comunicările părţii ucrainene care oarecum se contraziceau la acel moment şi a fost nevoie de aceste măsurători pentru a avea o bază de discuţie între cele două state”.
