Guvernul ia măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, implemendânt prima strategie națională care prevede o serie de măsuri atât de prevenție, cât și a unui cadru legislativ pentru sancționarea faptelor asociate cu acestea.
Prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021- 2023 și Planul de acțiune aferent au fost adoptate de Guvernul României prin Hotărârea nr. 539 din 13 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 517 din 19 mai 2021.
Prin această Strategie se urmărește prevenirea replicării în România a evoluțiilor negative înregistrate pe acest palier în alte țări, precum și asigurarea instrumentelor necesare pentru sancționarea faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Grupul țintă este format din elevi, studenți, profesori, angajații instituțiilor publice, societate civilă, se arată în raport.
Punctele chie din cadrul strategiei guvernamentale
– îmbunătățirea colectării de date despre aceste fenomene în România;
– evaluarea legislației actuale pentru identificarea eventualelor lacune și pregătirea unor propuneri pentru acoperirea acestora;
– evaluarea programelor de formare profesională a actorilor implicați în procesul de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (ofițeri de poliție, procurori, judecători) și actualizarea acestor programe;
– evaluarea programelor școlare actuale și revizuirea acestora;
– dezvoltarea unor programe culturale pilot menite să prevină proliferarea acestor fenomene în societatea românească;
– intensificarea implicării României în eforturile internaționale menite să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură.
Astfel, Planul de Acțiune al Strategiei naționale presupune asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața acestor comportamente, promovarea toleranței, educației civice și a rezilienței societății, dar și continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea acestora.
Impactul Strategiei va fi evaluat anual, iar după 3 ani va fi adoptată o nouă strategie care să încorporeze lecțiile învățate în implementarea acestei prime Strategii naționale, care are și rolul de strategie-pilot în domeniu, se mai arată în raport.
În perioada supusă evaluării, la reuniunile Comitetului interministerial, au participat specialiști renumiți în domeniul cercetării și prezervării memoriei Holocaustului, dar și un supraviețuitor al Holocaustului, potrivit Realitatea.
Eforturi guvernamentale pentru toleranță
Capabilitățile instituționale dezvoltate pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și-au demonstrat viabilitatea, iar activitatea grupurilor de lucru interne și/sau interinstituționale a înregistrat o evoluție pozitivă.
De asemenea, s-au înregistrat progrese și în ceea ce privește dezvoltarea unor metodologii de identificare, raportare și evaluare mai eficiente a incidentelor și tendințelor. Nu în ultimul rând, România a continuat să se implice în eforturile europene și internaționale pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Deși se constată o evoluție pozitivă în ceea ce privește implementarea acțiunilor prevăzute în Planul aferent Strategiei naționale, se impune precizarea că există, în continuare, acțiuni care înregistrează întârzieri, în special în domeniul educațional. În acest sens, este nevoie de o implicare susținută din partea celor responsabili, astfel încât decalajele să fie eliminate.
Guvernul României rămâne ferm angajat în direcția combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, prezervării memoriei Holocaustului, precum și promovării educației și cercetării despre Holocaust, arată raportul.
