România se află în pericol de a rămâne fără medicamentele folosite de zi cu zi. Se face referire la acele medicamente ce au prețuri foarte reduse și sunt folosite pentru a combate bolile cronice. Avertismentul vine direct de la producătorii acestora.
Acest scenariu are loc doar din cauza costurilor uriașe de producție, ce s-au dublat în ultimii ani, și a facturilor prea mari de la energie și gaze. În această situație, pacienții vor fi nevoiți să caute medicamente care să le înlocuiască pe cele retrase, medicamente ale căror prețuri pot fi de trei sau patru ori mai scumpe.
Ce fel de medicamente dispar
Producătorii de medicamente declară că de pe piața românească au dispărut în ultimii ani aproximativ 3.000 de feluri diferite de medicamente comune. O mare parte a acestora erau esențiale pentru bolnavii cronici cu patologii diverse precum: diabet, cardiologie sau alte afecțiuni.
În ultimul an, lucrurile au escaladat, agravându-se situația prin triplarea prețurilor de producție.
„Poate cel mai cunoscut este un medicament pentru epilepsie. Costa 5 lei, nu se mai poate produce pentru ca producătorii nu își mai permit. Pacienții ajung să cumpere medicamente mai scumpe, să plătească mai mult. de asemnea și statul plătește mai mult pentru că dă mai mult pe un anumit medicament compensat”, afirmă Simona Cocoș, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.
Mulți pacienți care nu își permit tratamentul ajung să renunțe la acesta.
„Vă dau exemplul unui pacient care are o pensie de 1700-1800 de lei. Deci, ce e pe lista B nu pot să îi dau cu compensare suplimentară. Aș putea să îi dau un anticoagulant modern, dar pentru ăla ar plăti 172 de lei pentru un medicament, el având 7 medicamente pe rețeta compensată”, spune medicul de familie Daciana Toma.
Ce soluții există
În aparență, singurele soluții sunt cumpărarea înlocuitoarelor ce au prețuri de trei ori mai mari, sau renunțarea la tratament.
„Avem două soluții. Ca pacient, să nu ne permitem să cumpărăm alte medicamente și atunci să renunțăm la tratament sau autoritățile să aducă acele medicamente care pleacă prin autorizații de nevoi speciale. Adică, să le cumpere de pe piața liberă de 3 sau 4 ori mai scump”, afirmă Radu Gănescu, președintele asociației COPAC.
Producătorii solicită modificarea prețului medicamentelor cu rata înflației și reducerea taxei clawback. Această taxă presupune ca producătorii să înapoieze statului român o parte din veniturile încasate pe medicamentele compensate care depășesc suma alocată de Fondul Național de Asigurări.
Ministrul Alexandru Rafila a precizat că există un grup de lucru ce face referire la stabilirea politicii de preț a medicamentelor, la nivelul Ministerului Sănătății.
„Noi avem un grup de lucru referitor la politica de preţ a medicamentelor. Ştiţi că foarte multe medicamente au dispărut în ultimii ani datorită modului de calcul al preţului şi sunt medicamente generice. Am făcut acest grup de lucru în care şi APMGR este prezent, aşa că o să găsim împreună o soluţie. A făcut paşi concreţi în acest sens apropo de referinţa la molecule care de fapt nu există pe piaţa românească. Sunt două elemente esenţiale în momentul de faţă. Unul îl găsiţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, apropo de clawback, cel de-al doilea este legat de actualizarea cu rata inflaţiei. Suntem avansaţi, dar aşteptăm şi un răspuns oficial din partea acestei organizaţii la una dintre întrebările referitoare la acest subiect. Este un subiect care ne preocupă şi abordarea pe care o avem la Ministerul Sănătăţii în ultimul an referitoare la subiectul acesta arată că nu vrem să evităm problemele, vrem să le rezolvăm”.
În urma unui studiu efectuat pe problema în cauză, s-a descoperit că un procent de 70% dintre pacienții români își tratează afecțiunile cu medicamente generice. Chiar și în acest caz, România are de două ori mai puține medicamente de uz comun decât Cehia, patru ori mai puține decât Polonia și de șase ori mai puține decât Germania, conform realitatea.net.
