Zeci de mii de medici lucrează în România la momentul de față, conform datelor din partea Colegiului Medicilor. Peste 58.900 de persoane au aviz de liberă practică în medicină, la care se adaugă și cei aproximativ 6.400 de medici rezidenți care au practică supravegheată. De asemenea, încă 18 mii de rezidenți nu sunt încă înscriși la Colegiul Medicilor, dar sunt trecuți în evidența Ministerului Sănătății.
„Este, per total, un număr foarte mare, sunt cifre importante. Însă cea mai mare problemă la acest capitol apare atunci când vorbim de distribuție la nivelul întregii țări. Există foarte multe localități mici și foarte mici în România unde se observă un deficit de cadre medicale”, declară prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.
Distribuția medicilor din România îngreunează sistemul
Afirmația a fost făcută în cadrul primului podcast „Capital de Sănătate” moderat de redactorul-șef al Revistei Capital, Sorin Andreiana. Întreaga ediție se regăsește pe pagina de YouTube „HAI România”. Iar cu această ocazie, prof. dr. Cătălina Poiană a explicat problema crizei de personal la nivelul sistemul de sănătate din țara noastră. Și-a început mandatul în urmă cu trei luni, iar de atunci spune că a efectuat vizite și la alte colegii regionale pentru a afla probleme din teritoriu.
„În Sibiu, centru universitar, de exemplu, există 13 localități care prezintă deficit de medici de familie și două localități care nu au nici măcar punct de lucru. În Constanța, chiar dacă există Facultatea de Medicină în cadrul Universității Ovidius, situația este și mai tristă. Există 36 de localități care au deficit de medici de familie și patru localități unde nu este punct de lucru”, sunt datele oferite de către prof. dr. Cătălina Poiană.
Mai apoi, președintele Colegiului subliniază faptul că, la nivelul țării, cu o medie de cuprinsă între 305 și 40%, foarte mulți astfel de cadre medicale de familie ar putea ca în anii următori să iasă la pensie pe limitele de vârstă. „În acest sens, îngrijorarea este una și mai mare”, adaugă prof. dr. Cătălina Poiană.
Implicarea autorităților locale
Pe mai departe, cadrul medical menționează faptul că, în unele regiuni din țară, autoritățile locale ar trebui să se implice mai mult în bunul mers al lucrurilor pentru sistemul medical. „Au existat și cazuri de bune practici, bineînțeles. Unii medici au beneficiat de un sprijin financiar din partea autorităților locale în ceea ce privește naveta. Însă, după câțiva ani, a venit Curtea de Conturi și le-a imputat medicilor banii primiți ani de zile. Iar aici există, din nou, o problemă pe partea de legislație. Căci, conform legii, doar în anumite situații se permite implicarea autorităților locale”.
Prof. dr. Cătălina Poiană a vorbit apoi și despre medicina defensivă. O descrie ca frica studenților pentru a alege o specializare considerată o responsabilitate mai mare. „Există deja deficit în unele sectoare, precum medicina de urgență sau terapia intensivă. O reglementare a cadrului legislativ pentru sistem ar trebui să rezolve astfel de probleme”, adaugă președintele Colegiului Medicilor din România.
