Tăierea legăturilor cu China este „de neconceput”, declară CEO-ul Mercedes-Benz. Tăierea legăturilor economice cu China este nerealistă, a declarat directorul executiv al producătorului de automobile de lux Mercedes-Benz, afirmând că încercarea de a face acest lucru ar pune în pericol cea mai mare parte a industriei germane.
Europa încearcă să își reducă dependența de China, deoarece perturbările cauzate de pandemie și criza din Ucraina au evidențiat pericolele de a se baza pe furnizorii dominanți și fragilitatea lanțurilor de aprovizionare.
Mercedes-Benz, relația strânsă cu statul chinez
Ola Kaellenius a declarat că decuplarea de China, a doua cea mai mare economie a lumii, este „de neconceput pentru aproape toată industria germană”. „Principalii actori din economia globală, Europa, SUA și China, sunt atât de strâns legați între ei încât decuplarea de China nu are sens”, a declarat el. Producătorii germani de automobile depind de piața auto chineză, cea mai mare din lume, iar Mercedes-Benz îi are ca principali acționari pe Beijing Automotive Group și pe președintele Geely, Li Shufu.
China a reprezentat 18% din veniturile și 37% din vânzările de mașini la Mercedes-Benz în 2022, iar Kaellenius a prezis că vor urma și mai multe. „Cifrele noastre de vânzări în China sunt în creștere și sunt destul de optimist că vom crește și în acest an. În timpul anilor coroanei, chinezii mai bogați, în special, au făcut economii extraordinare. Această putere de cumpărare ar trebui să ne avantajeze” a spus Kaellenius, conform Reuters .
Companiile occidentale, reducerea dependenței față de China
Invazia Ucrainei de către Rusia și sancțiunile impuse acesteia pentru acest lucru, precum și efectele pandemiei sunt evenimentele care au zguduit lanțurile globale de aprovizionare. Combinate cu războiul comercial dintre China și SUA și cu alte perturbări legate de pandemii și de climă, este sigur că vor accelera mișcarea companiilor occidentale de a-și reduce dependența față de China pentru componente și produse finite, dar și față de Rusia pentru transport și materii prime, în dorința de a conduce la strategii de aprovizionare mai localizate sau regionale. Dacă China decide să sprijine Rusia în conflictul din Ucraina, acest lucru nu ar face decât să alimenteze această mișcare.
În anii ’90, companiile au urmărit strategii precum externalizarea și producția simplificată pentru a reduce costurile, pentru a-și păstra poziția pe piață sau pentru a obține un avantaj competitiv. China a apărut ca un important centru de producție pentru a deservi piețele globale, inclusiv prin multele economii asiatice care se deschideau. Lucrurile au început să se schimbe după criza financiară din 2008. Odată cu o creștere semnificativă a prețului petrolului în 2008 și cu o serie de dezastre naturale, de la epidemia SARS din 2003 la tsunamiul din Japonia și inundațiile din Thailanda din 2011, liderii din industrie au recunoscut că strategiile adoptate în anii 1990 ar putea să le crească expunerea la probleme operaționale și să le compromită capacitatea de a răspunde eficient la dezastrele naturale. Acest lucru a determinat multe companii să sporească producția locală pentru a-și reduce expunerea la riscurile globale și pentru a putea răspunde mult mai rapid la cererea locală.
Cu toate acestea, având în vedere avantajele de a se baza pe China și pe alte țări asiatice pentru producție și pe piețele lor în creștere, schimbarea nu a fost radicală. Într-adevăr, între 2014 și 2018, producția manufacturieră a Chinei a crescut cu 21 %, în timp ce cea a Statelor Unite a crescut cu 13 %. În 2019, chiar înainte de pandemie, China reprezenta 28,7 % din producția globală de manufactură, în timp ce Statele Unite reprezentau 16,8 %. În ultimii patru ani, războiul comercial dintre China și SUA și perturbările lanțului de aprovizionare generate de pandemiile și de evenimentele legate de climă au determinat o creștere semnificativă a ritmului de localizare a lanțului de aprovizionare. De fapt, un sondaj în rândul a 3.000 de firme, motivat de războiul comercial dintre China și SUA, a constatat că societățile dintr-o varietate de industrii, inclusiv semiconductori, automobile și echipamente medicale, și-au mutat sau plănuiau să își mute cel puțin o parte din lanțurile de aprovizionare din locațiile actuale. Companii din aproximativ jumătate din toate sectoarele globale din America de Nord și-au declarat intenția de a „relocaliza”, conform Harvard Business Review .
