Fostul cancelar german a declarat pentru cotidianul Die Zeit că nu regretă deciziile pe care le-a luat în ceea ce privește aprovizionarea cu energie a Germaniei. Ea a recunoscut însă că ar fi trebuit să se facă mai mult pentru a contracara Rusia.
Fostul cancelar german Angela Merkel și-a apărat deciziile privind asigurarea energiei pentru Germania în timpul mandatului său de 16 ani.
Într-un interviu acordat săptămânalului german Die Zeit, citat de dw.com, Merkel a declarat că cei care pun la îndoială deciziile luate în diferite perioade de timp adesea nu țin cont de contextul în care au fost luate.
Printre deciziile pe care Merkel le-a apărat se numără promovarea accelerării încheierii programului de energie nucleară al Germaniei, permiterea materializării gazoductului Nord Stream 2 și alegerea energiei rusești în detrimentul altor alternative mai scumpe.
Germania a depus eforturi pentru a-și diversifica sursele de energie în acest an, după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei a forțat întreaga Europă să ia în considerare alternative la gazul și petrolul rusesc.
De ce nu a stat Merkel în calea Nord Stream 2?
Fostul cancelar a declarat că nu a fost niciodată rolul guvernului să aprobe gazoductul, care ar permite transferul de gaz rusesc către Europa prin conducte pe sub Marea Baltică, care ar lega Rusia de Germania.
Construcția gazoductului a fost criticată la vremea respectivă de Ucraina și Polonia și chiar de SUA.
Merkel a susținut că era rolul companiilor germane să aprobe construcția conductei, și nu al guvernului. Singura modalitate prin care guvernul ar fi putut să se opună ar fi fost adoptarea prin lege a unui act împotriva conductei, ceea ce, potrivit lui Merkel, ar fi „înrăutățit periculos climatul cu Rusia”.
Conducta a fost suspendată la începutul acestui an ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina.
De asemenea, ea a reamintit că, la acea vreme, a existat o criză energetică din cauza unei recesiuni a aprovizionării din Olanda, Marea Britanie și Norvegia. De asemenea, exporturile de gaze din SUA nu erau o opțiune la acel moment.
Merkel a subliniat că, deși deciziile recente privind energia au sens, având în vedere situația cu Rusia, acestea nu ar fi avut sens atunci când era cancelar. Întrebată dacă ar fi trebuit să ia oricum astfel de decizii, Merkel a spus: „Nu, mai ales că nu ar fi fost deloc acceptate”.
„Autocritică” privind poziția față de anexarea Crimeei de către Putin
Cu toate acestea, cancelarul a împărtășit câteva gânduri auto-reflexive cu Die Zeit. Ea a declarat pentru ziar că modul în care lumea a reacționat la anexarea Crimeii de către președintele rus Vladimir Putin din Ucraina în 2014 nu a fost suficient de dur.
Merkel a enumerat reacția internațională la anexarea din 2014, de la expulzarea Rusiei din G8, la staționarea de trupe NATO în Marea Baltică, precum și la faptul că membrii NATO au convenit să își majoreze cheltuielile pentru apărare la 2% din Produsul Intern Brut respectiv.
„Dar ar fi trebuit să reacționăm mai repede la agresivitatea Rusiei”, a conchis fostul cancelar. Întrebată despre potențialul final pe care îl preconizează pentru războiul Rusiei din Ucraina, Merkel a spus că acesta nu se poate încheia decât la masa negocierilor.
Ce a spus Merkel despre poziția sa față de refugiați?
Un alt subiect în legătură cu care Merkel nu s-a dezmințit a fost poziția sa, pe atunci controversată, față de afluxul de refugiați, în principal cei sosiți din Siria în 2015.
Merkel i-a lăsat să intre în Germania, chiar dacă alte state membre ale UE erau oficial responsabile pentru ei, în conformitate cu Regulamentul Dublin, care stipulează că solicitanții de azil trebuie să fie înregistrați în prima țară sigură din UE în care intră. În schimb, Germania le-a permis oamenilor să treacă mai întâi frontiera și să li se verifice ulterior cererile de azil.
Aproape o jumătate de milion de persoane au solicitat azil în Germania în 2015, iar alte 750.000 în anul următor.
Când a fost întrebată despre motivul care a stat la baza acestei decizii care a provocat diviziuni, Merkel a subliniat că este „în conformitate cu drepturile și valorile noastre fundamentale”. Ea a precizat că a fost influențată și de reacția unor membri ai societății germane, care, la vremea respectivă, i-au întâmpinat pe refugiații care soseau în gări.
Angela Merkel a recunoscut totuși că a fost afectată de diviziunea la care Germania a fost martoră în acel moment în legătură cu decizia sa.
„Dar există situații în care nu poți evita controversele”, a spus ea.
Ajungerea „la cauzele profunde” ale problemei
Merkel a amintit, de asemenea, măsurile pe care le-a luat pentru a „ajunge la rădăcina cauzelor zborurilor”, citând acordul UE-Turcia din 2016. Extrem de controversat la vremea respectivă, acordul presupunea returnarea în Turcia a refugiaților care au ajuns în Grecia fără a avea dreptul la azil din partea UE.
În schimb, UE urma să accepte același număr de solicitanți de azil sirieni care așteptau în taberele de refugiați din Turcia și să îi relocheze în jurul blocului. De asemenea, UE s-a angajat să furnizeze Turciei fonduri în valoare de aproximativ 6 miliarde de euro pentru a sprijini cei aproape patru milioane de refugiați sirieni aflați în Turcia.
După anunțarea acordului, UE a fost criticată pentru că și-a vândut valorile umanitare și și-a externalizat politica de migrație în favoarea președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, chiar în momentul în care acesta devenea din ce în ce mai autoritar.
Oferind o reflecție suplimentară, între timp, Merkel a declarat în interviu:
„Bineînțeles că învăț. De aceea, în retrospectivă, aș lucra mult mai devreme pentru a mă asigura că o situație precum cea din vara anului 2015 nu trebuie să apară de la bun început. De exemplu, cu o creștere a contribuțiilor la Programul alimentar mondial, pentru taberele de refugiați din țările vecine afectate în mod special de migrație, așa cum am făcut atunci.”
