Conform celui mai nou draft de OUG prin care Guvernul schimbă Codul Fiscal. Persoanele fizice care lucrează în IT ar putea fi scutite de la plata contribuţiei la pilonul al II-lea. Ar putea opta pentru plata acesteia, la fel ca angajaţii din construcţii, industria alimentară, sectorul agricol.
Angajaţii din acest domeniu pot opta însă pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat prin angajator.
Acesta îi va reţine contribuţia aferentă. În prezent, pentru fiecare angajat, companiile reţin din salariul brut. Este vorba despre o contribuţie la pensie de 25% pe care o virează la buget. Statul este responsabil apoi cu virarea unui procent de 3,75% la fondul de pensii – pilon 2 la care salariatul este participant. Cota de contribuţie la pilonul al II-se va schimba în 2024 şi va ajunge la 4,75%, scrie Observator.
Pilonul al II-lea
Un salariat român care cotizează lunar la un fond de pensie privată Pilon II de la înfiinţarea sistemului din 2008 încoace are acum în medie 48.000 de lei în cont. Din care 36.105 lei reprezintă viramentul din salariu şi 11.900 de lei rezultatul investiţional al administratorului său de fond, potrivit datelor transmise de Autoritatea de Supraveghere Financiară la solicitarea ZF.
Sunt aproximativ 201.000 de astfel de veterani ai sistemului de pensii private din România. Adică cei care înregistrează 182 de contribuţii lunare de la înfiinţarea sistemului, din luna mai a anului 2008 şi până la cele mai recente statistici, din iunie 2023.
Spre comparaţie, în prezent Pilonul II de pensie privată numără 8 milioane de participanţi cu o valoare medie a contului de 13.600 de lei. Aici fiind incluşi atât cei care s-au angajat de câteva luni şi deci au o valoare de zeci de lei a contului P2, cât şi cei menţionaţi mai sus.
Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au avut randamente nominale de 9 – 10%, în primele şapte luni ale acestui an. Recuperând căderile din 2023 când, pentru prima dată de la lansarea sistemului de pensii private în ţara noastră, fondurile obligatorii au încheiat un an cu randamente nominale negative.
Conform specialiştilor, temperarea inflaţiei, oprirea creşterii dobânzilor şi disiparea efectelor şocului invaziei Rusiei în Ucraina au fost benefice pentru evoluţia titlurilor de stat şi a acţiunilor, principalele două tipuri de instrumente financiare din portofoliile fondurilor de pensii private. Totuşi, inflaţia ridicată face ca în termeni reali titlurile de stat să înregistreze pierderi. Care trebuie compensate prin randamentele superioare obţinute de componenta de acţiuni, ce poate avea randamente reale pozitive.
