Sistemul energetic național are nevoie de investiții masive în următorii șase ani, a explicat Mihnea Cătuți, director de cercetare-dezvoltare al Energy Policy Group (EPG), în cadrul celei mai recente ediții a podcastului „Esențial”, moderate de Sorin Andreiana, redactor-șef revista Capital.
În cadrul ediției de marți, 6 august, a podcastului „Esențial”, directorul de cercetare-dezvoltare al Energy Policy Group, Mihnea Cătuți, a trecut în revistă principalele probleme cu care se confruntă sistemul energetic național.
„Prima problemă pe care aș menționa-o este starea rețelelor. Aici vorbim, în primul rând, de un sistem care a fost gândit ca un sistem centralizat. În care producția era făcută doar prin combustibili convenționali. Și în care aveam o predictibilitate foarte ridicată, despre cine produce, la ce oră, cine consumă. Nu mai vorbim despre acest caz. Vorbim despre un mix, în care avem din ce în ce mai multe resurse solare și eoliene, care sunt variabile. Iar rețeaua trebuie să poată să răspundă. Pentru asta trebuie să extindem, să o întărim și să o digitalizăm. Aceste lucruri presupun însă costuri foarte mari. Noi am estimat la Energy Policy Group undeva la 6,8 miliarde de euro pentru rețeaua de transport. Și aproximativ 9-11 miliarde de euro, pentru rețelele de distribuție până în 2030”, a explicat Cătuți.
Reglementările se schimbă anual
Dincolo de investițiile masive care trebuie realizate în rețea, există însă și alte provocări majore cu care se confruntă acest domeniu.
Potrivit directorului Energy Policy Group, una dintre acestea se datorează direct statului: „Cadrul de reglementare și de finanțare este instabil. În ultimii cinci, șase ani s-au schimbt regulile în fiecare an. Nimeni nu mai înțelege nimic. Suntem ba în piața reglementată, ba în piață liberalizată. Oferim susținere financiară pentru a acoperi o parte din costurile de capital ale unei investiții. Acum trecem la o schemă pe contracte pentru diferență, care sunt pe partea operațională și pe mai mulți ani. Această indecizie creează probleme.”
Un alt aspect critic adus în discuție de Cătuți este faptul că nu există o planificare adecvată: „Sistemul energetic se transformă. Profilul consumatorilor se schimbă. Iar noi, în momentul de față, prin planurile strategice naționale nu am fost complet onești în modul în care folosim modelele matematice care pot să prognozeze consumul și ce producție de energie avem nevoie.”
Investițiile în stocare sunt neglijate de 12 ani
Stocarea energiei, în contextul în care ponderea resurselor regenerabile crește, este și ea o problemă stringentă. A cărui rezolvare trenează însă de peste 12 ani.
„În acești ani, nici măcar capacitățile de producție nu au avansat. Au fost ani în care noi nu am făcut foarte mare lucru. Pe partea de stocare, avem undeva la 7 MW în sistem. Este extrem de puțin. Noi estimăm că, până în 2030, este nevoie de 1,1 GW. Iar până în 2040 de 3,4 GW de stocare. Suntem aici pentru că nu există claritate în viziunea pe termen lung. Vrem să trecem la un sistem cu emisii reduse. Asta înseamnă mai multă energie regenerabilă, nucleară și hidro. Aceasta vine însă cu niște caracteristici care cer stocare. În baterii, în hidrocentrale cu acumulare în pompaj, în baterii gravitaționale etc. Nu există însă această previzibilitate. (…) Și în momentul în care vine cineva și spune că în următorii ani noi o să investim în 3GW de gaze naturale, aceștia pot să acopere suficient din nevoia flexibilitate, cât să nu mai fie nevoie și de investiții în stocare”, a explicat Mihnea Cătuți.
Înregistrarea integrală a ediției de marți, 6 august, a podcastului „Esențial” poate fi vizionată aici.
