Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București a realizat prima conexiune cuantică din România prin intermediul proiectului RoNaQCI, a cărei valoare s-a ridicat la 10 milioane de euro. Proiectul este unic în România și reprezintă începutul unor inițiative mai ample.
Printre realizările din 2023, Mihnea Costoiu a amintit fuziunea cu Universitatea din Pitești. De asemenea, a vorbit și despre lansarea Casei Francofoniei în România. Aceasta deschide un drum pentru un parteneriat de lungă durată cu mediul internațional. Având în vedere fuziunea cu instituția de învățământ din Pitești, rectorul Politehnicii a spus că „oferă universității o amprentă națională prin care putem coopera cu industria și putem oferi românilor educație de calitate și industriei soluții inovative”.
Proiecte de viziune, nu doar clădiri
„Este adevărat, sunt două proiecte, nu unul. Însă ambele sunt subordonate aceleiași viziuni pe care am lansat-o în urmă cu aproape un deceniu. Anume, dorința de a construi o platformă de cooperare cu industria și cu mediul internațional”, a transmis rectorul.
Mihnea Costoiu a spus că acestea sunt proiecte de viziune și nu clădiri, laboratoare. Aceste proiecte de viziune realizează cadrul esențial pentru a dezvolta inițiative mai ample.
În ceea ce privește activitățile din ultimul an, Mihnea Costoiu a transmis faptul că a existat un mare focus pe integrarea industriei, firmelor și a angajatorilor în formarea studenților. În mod tradițional, instituțiile de învățământ superior sunt responsabile de acest lucru, însă pot apărea și dezechilibre.
„Universitățile sunt cele care asigură cel puțin o parte din finanțare și inițiază contactul cu organizațiile angajatoare pentru a se sincroniza cu piața muncii”, a susținut Mihnea Costoiu.
Universitățile, responsabile pentru dezechilibrele de pe piața muncii
De asemenea, acesta a spus că universitățile sunt responsabile pentru dezechilibrele ce apar pe piața muncii la nivel de pregătire. Acesta este de părere că firmele ar trebui să se implice în acest proces de formare al studenților. Astfel, s-a dorit abordarea unui nou model educațional ce implică companiile în definirea programelor, în dezvoltarea infrastructurii de care beneficiază studenții și în proiectele desfășurate de aceștia în facultate.
Cea mai mare provocare este reprezentată de găsirea acestor firme, de găsirea partenerilor ce depun muncă de pionerat. Important este ca aceștia să vină și cu investiții financiare.
Pentru anul în curs se va continua fuzionarea și crearea de parteneriate cu universități, institute de cercetare și actori din industrie.
„România are nevoie de o direcție coerentă pentru educație și industrie. Pe baza experienței și rezultatelor de până acum cred că putem oferi o viziune cu soluții pentru aceste nevoi”, a transmis rectorul.
În viitor universitățile nu vor mai fi doar instituții în care studenții vin, stau câțiva ani și după pleacă definitiv pe piața muncii.
„Ele vor deveni comunități profesionale, în care oamenii se vor întoarce constant, poate continuu pe toată durata vieții. Vor oferi cursuri de formare, dar și mult, mult mai multe tipuri de servicii”, a transmis Mihnea Costoiu.
