Partidul de guvernământ din Georgia a declarat joi că va retrage proiectul de lege pe care opozanții – și zecile de mii de protestatari care au invadat capitala – au avertizat că ar putea înăbuși disidența și ar putea reduce libertatea presei, introducând o represiune de tip rusesc.
Proiectul de lege ar fi impus ca mass-media și organizațiile neguvernamentale care primesc mai mult de 20% din finanțare din surse străine să se înregistreze ca „agenți de influență străină”. Opozanții săi au susținut că proiectul de lege a fost inspirat de o lege similară din Rusia, care este folosită pentru a reduce la tăcere criticii, și ar putea împiedica aspirațiile Georgiei de a adera într-o zi la NATO și la Uniunea Europeană.
Protestele împotriva proiectului de lege au început săptămâna trecută în capitala Tbilisi, dar s-au intensificat în ultimele zile și au fost întâmpinate cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Ministerul de Interne a declarat că 133 de manifestanți au fost arestați, deși poliția georgiană a anunțat târziu că i-a eliberat pe toți cei care se confruntă cu acuzații administrative și nu cu urmăriri penale, fără a preciza câți sunt. Invocând „controversa din societate” pe care a declanșat-o legea propusă, partidul de guvernământ Visul Georgian și aliații săi au declarat că o vor retrage.
Visul georgian
Dar acest proces ar putea fi complicat, deoarece proiectul de lege a trecut deja de prima din cele trei lecturi necesare. Protestele au fost reluate joi seară, zeci de mii de persoane demonstrând pentru a se asigura că proiectul de lege este într-adevăr abandonat, precum și eliberarea celor arestați. „Astăzi este cu siguranță prima victorie pe care acest protest a adus-o, dar această luptă nu s-a încheiat încă”, a declarat Nino Lomjaria, un fost avocat din oficiu care s-a adunat joi în fața parlamentului.
„Nu avem încredere în promisiunile partidului de guvernământ, pe care acesta le oferă adesea doar pentru a dezamorsa protestele„, a mai spus ea.
O ședință a Parlamentului pentru a abroga legea a fost programată pentru vineri la prânz. Protestatarii au promis că se vor aduna în afara acesteia.
Președinta Georgiei, Salome Zourabichvili, a declarat deja că se va opune prin veto proiectului de lege, ceea ce indică o divizare tot mai mare între ea și Visul georgian. Zourabichvili nu aparține niciunui partid, dar cel aflat la putere a susținut candidatura ei la alegerile prezidențiale din 2018. De la preluarea mandatului, însă, ea a fost din ce în ce mai mult în dezacord cu deciziile și politicile acestora, în special în materie de afaceri externe. În ultimii ani, partidele de opoziție au acuzat Visul georgian că urmărește politici pro-ruse, în timp ce pretinde că este orientat spre Occident. Opozanții acuză că fondatorul partidului, miliardarul Bidzina Ivanishvili, care a strâns o avere în Rusia, a continuat să ia deciziile în această națiune de 3,7 milioane de locuitori de la Marea Neagră, chiar dacă fostul prim-ministru nu deține în prezent nicio funcție guvernamentală.
Partidul a negat în repetate rânduri orice legături cu Rusia sau faptul că se înclină spre Moscova.
Tbilisi a întrerupt legăturile diplomatice cu Moscova
Relațiile dintre Rusia și Georgia au fost dificile și complicate de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Cele două țări au purtat un scurt război în 2008, care s-a încheiat cu pierderea de către Georgia a controlului asupra a două regiuni separatiste favorabile Rusiei. Tbilisi a întrerupt legăturile diplomatice cu Moscova, iar problema statutului regiunilor rămâne un iritant cheie, chiar dacă relațiile s-au îmbunătățit într-o oarecare măsură. Cu toate acestea, Rusia „are o mulțime de pârghii pe care le poate acționa”, potrivit lui James Nixey, director al programului Rusia și Eurasia din cadrul grupului de reflecție Chatham House, cu sediul la Londra.
Aceasta include influența politică și economică, a spus Nixey, „nu în ultimul rând cu Ivanishvili însuși, omul a cărui avere a fost făcută în Rusia și ale cărui înclinații sunt pro-ruse și anti-occidentale”.
Deși au fost de acord să retragă proiectul de lege, partidul Visul Georgian și aliații săi spun că opinia publică a fost indusă în eroare în legătură cu propunerea, potrivit ApNews.
„Proiectul de lege a fost etichetat în mod fals ca fiind o „lege rusă”, iar adoptarea sa în prima lectură a fost prezentată în ochii unei părți a publicului ca o abatere de la cursul european”, au declarat legislatorii.
Autorii proiectului de lege georgian au declarat că acesta va clarifica situațiile în care activitatea entităților este finanțată de reprezentanți ai unor state străine și a fost inspirat din Legea americană de înregistrare a agenților străini din 1938.
Legea propusă părea similară cu una adoptată în Rusia în 2012, care a fost folosită pentru a închide sau discredita organizațiile care critică guvernul și pe președintele Vladimir Putin.