România are o șansă istorică de a accesa fonduri de 80 miliarde de euro prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă există riscul ca acești bani să nu ajungă deloc la noi. Motivele au fost explicate de fostul comisar european, actual europarlamentar român, Corina Crețu.
Cele 29,2 de miliarde de euro, bani pe care România îi poate accesa prin PNRR, ar putea ajunge doar un succes de negociere și nu unul de implementare. Corina Crețu, europarlamentar din partea Pro România, a declarat la Prima TV, în timpul emisiunii Insider Politic, faptul că „România este foarte întârziată” în ceea ce înseamnă proiectele din PNRR.
Occidentul a demarat proiectele
State precum Franța sau Spania deja au început să acceseze proiectele pe fonduri europene, investind în economiile proprii miliarde de euro, atât din PNRR cât și din exercițiul financiar 2021-2027. România stă extrem de prost la acest capitol, mai ales în contextul în care nu am încheiat nici măcar exercițiul financiar 2014-2020. Amânările proiectelor pe fonduri europene sunt probleme bine cunoscute la nivel local, însă când ne uităm la întreaga Europă, realizăm faptul că pierdem timp și resurse pentru investiții.
„PNRR este o șansă istorică pentru că vine în plus față de alocațiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 miliarde euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce privește absorbția 2014-2020”, explică europarlamentarul Corina Crețu.
Totodată, obiectivele asumate de România prin PNRR au fost caracterizate de mulți analiști drept „nerealiste” sau cel puțin „idealiste”. Ne-am angajat să construim 434 de kilometri de autostradă în următorii ani, însă de la revoluție până în prezent am construit puțin peste 700. În timp ce statele europene din Occident deja încep implementarea proiectelor asumate prin PNRR, România nu are încă încheiate acordurile de parteneriat pentru exercițiul bugetar 2021-2027, spune Corina Crețu.
O șansă unică pentru recuperarea post-pandemie
„Acum cu România domnului Boloș poate că se va accelera, pentru că suntem foarte întârziați. Spania și Franța au atras deja miliarde prin PNRR cât și din 2021-2027, au încheiat primele jaloane, în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai”, atenționează europarlamentarul.
Țara noastră s-a obișnuit cu proiectele mici, locale, pentru primari, însă nu există o viziune de dezvoltare clară, de ansamblu, pentru România, este de părere Corina Crețu. „În 2019, când am plecat eu din funcţia de comisar, aprobasem toate proiectele pe care România le depusese. Am aşteptat proiectele spitalelor regionale, au fost depuse după ce am plecat eu. Nici acuma nu e depusă cerere de finanţare pentru niciuna din autostrăzi, autostrada Moldova sau Unirii, este vorba de Târgu Mureş-Iaşi – Ungheni”, explică fostul comisar european.
Acum România trebuie să înceapă să-și asume ceea ce a promis că face prin PNRR, având în vedere că negocierile acestui plan au fost prezentate ca o mare victorie. Din cele aproximativ 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde sunt sprijin financiar nerambursabil, acordat de Comisia Europeană, iar restul de aproape 15 miliarde sunt împrumuturi accesate prin Mecanismul de redresare și reziliență.
