Țara noastră a câștigat procesul intentat de o societate privată din Elveția, entitatea a solicitat despăgubiri de 450 milioane de euro. Statul român a fost reprezentat de ministrul Energiei în procesul început încă din 2013.
Concret, litigiul dintre compania elvețiană și statul român a pornit de la contractele în procedură de insolvență încheiate de elvețieni și Hidroelectrica. Partea română a dispus anularea înțelegerilor respective, fapt ce i-a determinat pe elevețieni să acționeaze în judecată statul român.
Totodată, ministrul Burduja precizează cum vor arăta facturile românilor la iarnă și explică ce se va întâmpla cu centralele termice din Valea Jiului, Părușeni sau Complexul Energetic Oltenia.
Ministerul Energiei a câștigat procesul cu elvețienii
„Statul român, bineînțeles, nu doar că nu plătește 450 de milioane de dolari, dar recuperează și cheltuielile de judecată. Deci, practic, tot efortul de apărare a statului român dus de Ministerul Energiei este acum rambursat prin prisma câștigării definitive a acestui litigiu cu o firmă elvețiană, cu filială în România, care avea contracte cu Hidroelectrica în procedura de insolvență. Aceste contracte au fost anulate și ei s-au îndreptat către acest tribunal pentru rezolvarea acestui litigiu”, a explicat Sebastian Burduja, ministrul Energiei pentru rfi.ro.
În cadrul aceleiași emisiuni, Burduja a explicat și cum va curge discuția de săptămâna viitoare între delegația condusă de Marcel Ciolacu și reprezentanții Comisiei Europene. Pe parte de energie, Burduja a cosnemnat faptul că, în urmă cu două luni de zile, au fost două jaloane din neîneplinite din cererea de plată 2 din PNRR și anume cel pe hidrogen și cel care ține de centralele în cogenerare de la Arad, Constanța și Craiova.
Potrivit declarațiir făcute de Burduja, jalonul aferent centralelor în cogenerare a fost soluționat în timp ce, pentru producția de hidrogen, ministerul Energiei așteaptă confirmarea finală a Comisiei Europene. În situația în care nu intervin alte obstacole, până la finalul lunii septembrie și acest jalon va fi îndeplinit.
Angajamentele României asumate în fața Comisiei Europene
Pe de altă parte, liberalul Burduja a dezvăluit și angajamentele pe care România și le-a asumat în fața Comisiei și care sunt greu de îndeplinit. Unul dintre acestea constă în închiderea producției de energie bazată pe cărbune sau restructurarea de la Complexul Energetic Oltenia, unde procesul de producție va fi redus treptat, deși s-a făcut investiții serioase.
Nici la Complexul Energetic Valea Jiului sau la Complexul Energetic Hunedoara situația nu este roz, în condițiile în care companiile respective trebuiesc revitalizate, iar cele peste 2.000 de locuri de muncă menținute, deși directivele europene prevăd restructurări masive pentru aceste complexe energetice.
În privința Complexului Energetic Oltenia, liberalul Sebastian Burduja apreciază că nu este deloc un subiect facil. Delegația română compusă din experți ai companiei și reprezentanți din zona academică se va reuni săptămâna viitoare pentru a pune bazele unui plan plauzibil prin care vor solicita Comisiei amânarea unor termene din planul de restructurare.
„Complexul Energetic Oltenia visează să-și diversifice producția”
O măsură pe care delegația română o va prezenta Executivului de la Bruxelles, este exprimată de Burduja astfel:
„ Complex Energetic Oltenia vizează să-și diversifice producția, să producă și pe bază de gaz și pe bază de panouri fotovoltaice, dar aceste proiecte alternative au întârzieri și practic ar trebui să corelăm calendarul de închidere a capacităților pe bază de cărbune de la Turceni și Rovinari cu calendarul de punere în funcțiune a noilor capacități pe bază de fotovoltaice și pe bază de gaz”.
Un alt subiect de interes care s-a derulat în spațiul public autohton are în prim plan închiderea centralelor pe bază de cărbune, deși Polonia a primit răgaz până în 2049. Concret, Comisia Europeană solicită României să pună lacătul pe centralele din Valea Jiului, Termocentrala de la Paroșeni. În acest caz, ministrul Energiei nu a venit cu soluții concrete, însă a subliniat faptul că:
„ Aceste centrale pe bază de cărbune au un rol important în sistemul energetic național. Ele practic produc în bandă și asigură acest echilibru al sistemului energetic național; pot fi oprite, pot fi pornite în funcție de diferența, dacă vreți, dintre producție și consum.
În plus, într-adevăr, ne uităm și noi la alte state și am cerut, prin Ministerul Afacerilor Externe, o evaluare pe măsurile pe care alte state le-au luat pentru sprijinirea acestei industrii, pentru că ne dorim un tratament corect pentru România la Uniunea Europeană și, dacă se poate, ca Polonia să continue pe cărbune până în 2049, cred că merităm și noi cel puțin să ne uităm din nou la acest subiect și să găsim soluții.
Sunt exploatări de tipul BAT, best available technology, deci cu tehnologii de ultimă generație. Se pot face investiții complementare, de exemplu, în producție de biomasă, și sunt investitori care se uită la Valea Jiului și care pot să producă energie la Termocentrala de la Paroșeni, și cu biomasă, nu doar cu cărbune.
Deci, trebuie să gândim creativ și să găsim, de fapt, soluții pentru acești oameni, pentru că sunt 2.000 de oameni, vă spuneam, în Valea Jiului și familie lor, sunt 10.000 de oameni în Gorj, la CE Oltenia și familiile lor, și este vorba, dincolo de factorul social și de datoria noastră morală de a-i ajuta și de a le păstra locurile de muncă, este vorba totuși și de siguranța sistemului energetic național”, a adăugat ministrul Sebastian Burduja.
Ce se va întâmpla cu prețul energiei din 2025
Incertitudine planează și asupra prețurilor pentru energia electrică, în condițiile în care din 2025, schema de sprijin pentru utilizatorii casnici, iese din discuție.
„În martie 2025 schema actuală de sprijin expiră, practic. Noi o să căutăm soluții să o îmbunătățim, să o ajustăm, să facem o trecere treptată, graduală, la o piață reglementată, dar, mă rog, cu anumite elemente de competiție, şi asta înseamnă că ne bazăm și pe faptul că va scădea și a scăzut într-adevăr prețul și la energie electrică și la gaze la nivel global.
Și, pe baza acestor evoluții din piață, vrem să protejăm strict consumatorii vulnerabili, adică cei mai săraci români. Și, dincolo de asta, totuși, să mergem pe o piață cât mai competitivă, mizând, repet, și pe faptul că prețurile au scăzut totuși mult față de vârful crizei energetice”, a conchis liberalul Sebastian Burduja pentru rfi.ro.
