Ministerul Finanțelor (MF) a inițiat încă din 2023 o evaluare asupra impozitului progresiv. Discuția în privința acestuia implică atât aspecte tehnice, cât și politice. Decizia de a-l introduce va fi luată exclusiv pe criterii politice.
De asemenea, reprezentanții Ministerului Finanțelor prezenți la eveniment au subliniat că anul 2024 nu va aduce majorări ale taxelor și impozitelor, ci va fi un an dedicat analizelor sistemului fiscal.
Ministerul Finanțelor analizează impozitul progresiv.
,,Această analiză a început de anul trecut şi trebuie să menţionez că genul acesta de analiză are loc în mod continuu. Fiindcă sistemul economic, mediul de afaceri este unul foarte, foarte dinamic. Noi trebuie să ne adaptăm şi să identificăm zonele în care trebuie să intervenim. Reforma fiscală pe care ne-am asumat-o are două componente.
Are o componentă de eliminare sau diminuare a distorsiunilor generate de un cadru fiscal sau, altfel spus, să creăm un cadru fiscal mai eficient, mai echitabil. Şi aici am început acest proces prin eliminarea unor facilităţi sau distorsiuni, ceea ce va genera un efect pozitiv din perspectiva creşterii veniturilor fiscale, dar şi din perspectiva, să spunem, unui mediu concurenţial mai echitabil.
În al doilea rând, întotdeauna discuţia între cota unică sau impozit progresiv este o discuţie şi tehnică, este şi o discuţie, să spunem, politică. La nivelul Ministerului Finanţelor noi avem această analiză. Am discutat pe întreg parcursul, deoarece consultanţa oferită de Banca Mondială, care s-a finalizat printr-un raport, face o analiză a sistemului fiscal şi oferă câteva alternative”, a spus Alin Andrieş.
El a accentuat că în acest an va exista o ,,liniște fiscală” și nu se vor produce creșteri de taxe și impozite. Conform secretarului de stat din Ministerul Finanțelor, anul 2024 va fi crucial. Motivul este că e un electoral. Se anticipează schimbări în comportamentul atât al factorului politic, cât și al agenților economici.
Politica fiscală a fost adesea utilizată pentru a rezolva anumite probleme structurale
,,Măsurile pe care le-am luat în anul 2023 vor avea efectul scontat şi în funcţie de comportamentul agenţilor economici. (…) Indiferent cât de mult le discuţi, la final, creşterea de impozite sau de taxe sau introducerea de noi taxe sau eliminare de facilităţi nu este, să spunem, aplaudată de mediul de afaceri.
Finalul primului trimestru este un moment important, fiindcă vom vedea care sunt efectele (măsurilor fiscale – n. r.). Și dacă efectele previzionate sau efectele obţinute sunt în linie cu efectele previzionate”, a subliniat Andrieş.
Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Finanțelor a atras atenția că în trecut, politica fiscală a fost adesea utilizată pentru a rezolva anumite probleme structurale în diverse sectoare de activitate. ,,În momentul de faţă avem sistemul progresiv sau taxă unică.
Mai avem şi analiza din perspectiva impozitării muncii versus impozitarea capitalului. Pe de o parte, impozitarea muncii, ţinând cont de toate contribuţiile obligatorii în România. Este mai ridicată decât în alte state europene. Din perspectiva impozitării capitalului sau a averii, se spune. Inclusiv a proprietăţii, nivelul de impozitare este mai redus decât media europeană.
De asemenea, discutăm despre legislaţie cu privire la impozitul pe proprietăţi. Avem o lege adoptată care prevede trecerea de la sistemul anterior la un sistem bazat pe valoare de piaţă. Va fi o decizie pur politică şi nu aş vrea să intru în dezbatere ce direcţie va câştiga.
Noi vom oferi şi rolul nostru este să oferim fundamentarea tehnică conform atribuţiilor şi conform planului de guvernare. Ministerul de Finanţe este responsabil de politica fiscală şi avem ca obiectiv, pe de o parte, o analiză, pe de altă parte, crearea unui sistem fiscal mai echitabil şi mai eficient”, a mai zis Andrei Andrie.
Proiectul Big Data are un termen de implementare
Prezentă la eveniment, Nicoleta Cîrciumaru, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). A subliniat că unul dintre obiectivele reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este introducerea unui tratament fiscal adaptat în funcție de riscul fiscal asociat fiecărui contribuabil și reconfigurarea proceselor de administrare fiscală.
Se preconizează implementarea unui sistem integrat de management al riscurilor fiscale la nivelul întregii administrații fiscale. Prin înființarea unui sistem de identificare, planificare, evaluare și adaptare a activităților din procesul de administrare fiscală. În concordanță cu riscurile fiscale identificate și actualizate permanent.
,,Acest mare proiect Big Data are un termen de implementare din ceea ce spun specialiştii de doi ani, trei ani. Până ajungem la forma finală, lucrăm la anumite module intermediare care să ne ajute să colectăm din date. Să le analizăm şi să le punem în aplicare în vederea constatărilor pe care trebuie să le facem.
Aceste module au la bază configurări ale profilului de risc al contribuabililor, sunt utilizate în activitatea de control fiscal. Generează acţiuni de control ţintite sau în timp real. Încercăm să adunăm, să colectăm datele prin ponderea numărului de desk auditori raportat la numărul total de audituri efectuate de administraţia fiscală”, a afirmat Cîrciumaru.
În ceea ce privește acțiunile de control fiscal, în cadrul procesului de analiză de risc vor fi identificate domeniile de neconformare. Acțiunile de control fiscal vor fi direcționate, vizând exact contribuabilii identificați cu risc de neconformare.
O mie de contribuabili mari au plecat de la 1 ianuarie
Domeniile de interes pentru activitatea de control fiscal sunt acelea identificate cu risc fiscal, în urma analizei de risc, care au un impact asupra reducerii grupului de TVA. Aceasta a anunțat că autoritățile evaluează posibilitatea extinderii utilizării camerelor de supraveghere în punctele de trecere a frontierelor de stat ale României.
,,Pentru prevenirea şi combaterea evaziunii, am demarat un program complex de implicare a inspectorilor din punctele de trecere a frontierelor. Subliniem faptul că eficienţa măsurilor de mai sus a fost testată prin acţiunile derulate în anul 2023 şi începutul anului 2024 şi au dat rezultate. O mie de contribuabili mari au plecat de la 1 ianuarie şi vor mai pleca o mie de contribuabili de la 1 iulie.
Tot pentru a creşte calitatea serviciilor ne-am gândit la aceste lucruri. Nu se întâmplă nimic rău sau nou. Toate inspecţiile care se află în derulare se vor termina de către organul fiscal care le- început şi după aceea vor fi transmise noului organ fiscal eventualele decizii de impunere”, a punctat şefa Fiscului.
Autoritățile fiscale analizează implementarea facilităților
Georgeta Toma, șefa Serviciului în cadrul Direcției Generale de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile din Ministerul Finanțelor, a indicat că în ceea ce privește microîntreprinderile. Este necesară menținerea reducerii plafonului. Autoritățile fiscale analizează implementarea facilităților acordate pentru cercetare și dezvoltare.
,,Anul acesta e un an de analize şi de aducere a unor clarificări mai mult în zona, să spunem, secundară de reglementare şi nu neapărat pe partea de lege. Trebuie să recunoaştem că în impozitarea directă avem mai multe impozite sectoriale. Să spunem aşa, şi avem şi acest impozit minim pe cifra de afaceri. După cum aţi văzut, soluţia de integrare a acestui impozit, în primul rând, dacă vorbim de regula standard.
Aceasta a fost intenţia de reglementare: impozit pe profit. (…) În situaţia în care în 2024 suntem în zona de impozitare minimă, de 15%, că avem mai multe minime, să spunem aşa, naţionale, internaţionale. Deci dacă entitatea respectivă constitutivă din România plăteşte în locul impozitului pe profit, impozitul minim pe cifra de afaceri. După formula binecunoscută, acesta este impozitul acoperit”, a subliniat Georgeta Toma.
Deficitul bugetar este mare în România
Daniel Anghel, partener coordonator Tax, Legal & People, a explicat că în timp ce autoritățile au avut întotdeauna o agendă axată pe buget, mediul de afaceri a solicitat o legislație cât mai clară, consultări și predictibilitate.
,,Tradiţional, deciziile privind taxele au pornit de la necesităţile de acoperire a deficitului bugetar şi mai rar de la o strategie fiscală de stimulare a mediului economic. De aici, lipsa de predictibilitate şi de transparenţă, de care vorbim la fiecare modificare a Codului fiscal. Care diin păcate, continuă în ciuda promisiunilor din partea autorităţilor. Deficitul bugetar este mare şi din această cauză România se confruntă cu procedura de deficit excesiv din partea CE.
Vedem că ţintele de deficit bugetar sunt: 5% în 2024, 4,7% în 2025 şi 4,2% în 2026 . Și desigur, principala întrebare este cum se va obţine această reducere treptată. Sunt trei căi binecunoscute sau un mix al acestora. Creşterea taxelor, reducerea cheltuielilor şi măsuri de administrare fiscală pentru o colectare mai mare a taxelor existente sau un mix al acestora. Pe prima variantă au mizat istoric autorităţile, însă rezultatele nu au fost optime”, a declarat Anghel, conform realitatea.net.
