Mircea Geoană a ținut un discurs online la Academia de Studii Economice din București, în cadrul căruia a vorbit despre obligația fiecărei generații de a păstra „idea națională”, care a rămas neschimbată de la formarea statului român modern. Mai mult, Secretarul General Adjunct al NATO a propus cinci obiective strategice cu ajutorul căruia țara noastră ar putea să își reclădească poziția geopolitică, economia, reputația internațională și sistemul de guvernământ.
„Susținerea cu tărie și prospețime a Ideii Naționale este obligația fiecărei generații și a fiecăruia dintre noi. Esența Ideii Naționale este neschimbată de la punerea temeliilor statului român modern: evadarea de la periferia Europei și construcția unei Românii care își pune potențialul în valoare, se auto-depășește și recuperează decalajul istoric, care ne separa de familia națiunilor dezvoltate, prospere, puternice și influente ale Europei” , a declarat Mircea Geoană.
Mircea Geoană a propus cinci obiective strategice
Secretarul general adjunct al NATO, a vorbit despre importanța implementării unui „Nou Proiect Național ambițios, credibil și sustenabil în timp trebuie să-și propună câteva obiective strategice, asumate politic și în societate și urmărite apoi dincolo de ciclurile politice.” Mircea Geoană a dat și un nume ideii sale, mai precis „Busola Strategică”, care ar trebui să fie „capul compas al direcției generale a țării pentru următorul deceniu. ”
Legat de organismele politice, Geoană a spus că „fiecare partid sau coaliție de partide vor avea întreaga libertate să vină cu soluții proprii, inspirate din ideologia și viziunea lor politica. Însă Obiectivele Naționale trebuie asumate explicit și urmărite de-a lungul guvernărilor succesive.”
În viziunea omului politic există cinci obiective strategice pe care țara noastră trebuie să le urmărească.
„Să ne punem pe deplin în valoare relevanța și locația strategică”
Primul obiectiv formulat de Mircea Geoană vizează „punerea pe deplin în valoare relevanța și locația strategică”.
Omul politic a făcut trimitere la elitele politice ale României moderne, care „au știut să profite de marile momente de inflexiune”. Din perspectiva sa, „trăim din nou un astfel de moment. Raporturile de putere politică și economică în Europa se modifică. După războiul din Ucraina și prin auto-decuplarea Rusiei de Occident, centrul de greutate strategic al Europei se mută către Est, iar această nouă oportunitate nu trebuie ratată. Este o invitație pentru a contribui activ la construirea unei noi arhitecturi politice, economice, tehnologice și strategice europene. De aceasta dată nu “la figuri impuse”, ci prin co-design de soluții și renegociere a raporturilor de putere în interiorul Europei, împreună și nu împotriva partenerilor și aliaților noștri occidentali. Care de fapt ne invită la astfel de soluții prin avansarea conceptelor de friendly sau allied reshoring”.
El a notat că „întărirea Flancului estic al NATO, din Norvegia până în Turcia, nu reprezintă doar un element vital pentru securitatea noastră, dar poate fi transformat într-o coloană vertebrală economică a Europei.”
Mai mult, susține omul politic, „ venirea Finlandei și Suediei în NATO și perspectiva europeană a Ucrainei și Republicii Moldova constituie un game-changer politic și strategic, dar și economic și comercial.”
În acest context „ zona de est și cea de nord a României, flancul estic românesc, capătă valențe noi, putând deveni la fel de atractive pentru investiții și dinamice economic ca regiunile din Vestul țării. Privind retrospectiv, abandonarea Coridorului IX transeuropean, legând sudul Europei de Scandinavia și Europa, cu ramificații către Odessa, Chișinău și Kiev a reprezentat o greșeală strategică de proporții. România ar fi beneficiat de cel mai lung parcurs (550 km), iar relansarea acestuia trebuie asumată politic în UE și cu aliații transatlantici. Similar, coridorul VII – Dunărea, lăsat în nelucrare de la începuturile sale. În contextul ucrainean, legătura Marea Neagră – Dunăre redevine o prioritate strategică, cu implicații directe și pentru Canalul Dunăre – Marea Neagră”.
În acest nou context geopolitic al Europei „pentru prima oară în istorie, România nu va mai reprezenta frontiera de răsărit a Occidentului, devenind parte a “miezului” și nu a periferiei Europei.
În plus, țara noastră își poate consolida poziția și „poate juca un rol regional diversificat, asumându-și explicit rolul de placă turnantă între zona Mării Negre, Balcani și Caucaz, precum și între Orientul Mijlociu și Centrul, Vestul și Nordul Europei.”
Transformarea sistemului politic, cea mai mare provocare
Al doilea obiectiv formulat de Mircea Geoană vizează „regândirea si transformarea rolului și capacității Statului de a-și exercita funcțiile esențiale”. Acesta a susținut că „transformarea rolului și capacității Statului și a sistemului politic de a administra eficient o economie și o societate modernă reprezintă cea mai mare provocare pentru România”.
Procesul de „transformare a unui stat supradimensionat, hiper politizat și fără o cultură a eficacității într-unul modern și agil” va fi un proces dificil pentru țara noastră.
De asemenea, nici acceptarea stării de fapt nu reprezintă o soluție „dacă vom rămâne la performanța de astăzi, ne condamnăm, folosind o analogie militară, să continuăm să luptăm cu echipamente sovietice, în timp ce competitorii noștri folosesc echipamente de ultimă generație de tip NATO.”, a continuat Mircea Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO a subliniat necesitatea digitalizării totale a administrației și servicilor publice românești.
Cât despre avantajele digitalizării, Geoană a susținut că „beneficiile de eficacitate și transparența decizională ar crește exponențial. Un Stat modernizat și digitalizat ar putea apoi să-și regândească rostul și funcțiile, devenind capabil să-și asume un rol strategic și de asumare a riscurilor de intrare pe piețe și zonele mai puțin dezvoltate sau neexplorate, unde sectorul privat nu are încă apetitul, randamentele sau resursele necesare.
O Românie digitală „ar putea să-și regândească rostul și funcțiile, devenind capabil să-și asume un rol strategic și de asumare a riscurilor de intrare pe piețe și zonele mai puțin dezvoltate sau neexplorate, unde sectorul privat nu are încă apetitul, randamentele sau resursele necesare.” , a mai spus el.
O componentă a regândirii rolului statului o reprezintă și crearea de piețe noi „ în principal prin investiții publice strategice în cercetare fundamentală și aplicată, digitalizare, broad-band și fibră optică pe scară extinsă, creând condiții pentru folosirea tele-medicinei și e-learning, pentru calificarea, recalificarea și învățarea de-a lungul vieții pentru forța de muncă.”
Importanța acestei abordări este că ea „ar permite și intrarea în era unui parteneriat strategic între sectorul public, privat și societatea civilă. Și trecerea de la capitalismul de dependență, de astăzi, la un capitalism de interdependență. Cu restul Occidentului dezvoltat.
Reîmprospătarea economiei
„Un nou model economic și un contract social împrospătat, având inovarea ca principal motor al dezvoltării” este al treilea obiectiv propus de Mircea Geoană. Omul politic a făcut un apel la responsabilizare, spunând că „în 2024, vom fi ajuns la două decenii de la momentul integrării euro-atlantice a României. Trebuie să avem curajul să recunoaștem că actualul model instituțional, economic și de dezvoltare și-a atins limitele”.
Negarea acestei realități înseamnă „o dovadă de miopie politică și lașitate intelectuală. A continua să asistăm indiferenți la situația în care unul din doi copii înscriși la școală iau bacul reprezintă un faliment moral și o crimă economică”, spune Mircea Geoană.
El a susținut că „nu există nici un exemplu de națiune care a ajuns în lumea dezvoltată care să nu-și fi modificat din mers modelul economic atunci când se ajunge la limitele modelului existent.”
Iar dacă România vrea să facă parte din lista națiunilor dezvoltate, atunci „va trebui să ieșim din pasivitate și imitație, să anticipăm masivele transformări la nivelul economiei europene și mondiale, să ne corectăm vulnerabilitățile și să amplificăm punctele noastre tari. Și să ne asumăm un rol activ în acest proces de regândire a modelului nostru economic și social ca subcomponentă distinctă și perfect integrată în sistemul occidental.
Repopularea României
În al patrulea rând, Geoană a vorbit despre ceea ce el numește un „cataclism demografic”.
Scăderea demografică „afectează întreaga economie, de la cantitatea și calitatea forței de munca, la deciziile de a investi sau nu într-o țară sau regiune”, potrivit acestuia.
Însă, există și soluții: „ Irlanda își propune să atragă un milion de noi locuitori până în 2040 printr-o nouă politică de dezvoltare teritorială în afara marilor orașe. În cazul nostru, revenirea în țară a unui milion de oameni ar conduce la o creștere a economiei cu un ritm de cel puțin 6% pe an, antrenând, prin taxe si consum, o creștere a PIB de cel puțin 15 miliarde de euro pe an”.
„Repopularea României și revenirea la 20 de milioane de locuitori poate fi realizată prin încetinirea declinului demografic, prin crearea condițiilor pentru repatriere a unei părți cât mai mari a diasporei românești și moldovenești cu dublă cetățenie și prin import selectiv de forță de muncă”, a continuat Geoană.
Reclădirea reputației României
Cel de-al 5-lea obiectiv propus de Mircea Geoană este „reclădirea reputației României în ochii propriilor cetățeni și ai lumii”. Acesta a vorbit despre durerea pe care i-o provoacă modul în care țara noastră este percepută, atât la nivel intern cât și la nivel extern.
„Proasta reputație și lipsa de încredere în propria țară au un impact direct în tot ceea ce facem: ce salarii avem acasă și în străinătate, cum suntem tratați în țări străine, câți bani reușim să atragem pentru afacerea noastră sau pentru un start-up românesc, câți români și românce aleg să părăsească țara, câți turiști ne vizitează. Dacă ar exista o statistică, m-aș încumeta să spun că proasta reputație costă Romania mai mult decât toată risipa și ineficiența la un loc.”, a spus el.
Spălarea numelui național și construirea „unui brand atractiv contribuie și în mod direct la creșterea și diversificarea economică, cum o pondere tot mai mare în exporturile internaționale este deținută de așa-zisele intangibile, cum ar fi cercetare și dezvoltare, drepturi de proprietate intelectuală, branding, entertainment, design și software.”
Însă, „construcția și promovarea unui brand de țară articulat și credibil nu se poate realiza cu instituțiile și resursele de astăzi.” Ci, acesta ar trebui să fie „construit în aceeași logică de parteneriat strategic între zona publică, privată și civică. Modele există, nu lipsesc decât viziunea, resursele adecvate și metoda.”, a concluzionat Mircea Geoană.
