Mircea Geoană a vorbit la ceremonia de deschidere a Universității de Științele Vieții din Timișoara. Prin discursul său, acesta a tras un semnal de alarmă asupra potențialului imens al agriculturii românești care rămâne neexploatat. El a susținut că „noi, românii, avem ceva în plus în fața celorlalte popoare” și asta deoarece ne-am născut în acest spațiu cu o bogată capacitate agricolă.
Geoană a notat că „Acest potențial e, poate, trăsătura cea mai statornică a mândriei noastre naționale.”. Politicianul român a profitat de această ocazie pentru a pune în lumină unele dintre problemele presante ale agriculturii românești.
Geoană a spus că nu va uita niciodă afirmațiile monarhului britanic, Regele Charles al III-lea, care spunea despre România că „Aveți un patrimoniu atât de frumos, aveți grija de el, fiți mândri de el. Aveți grija de tara voastră!”.
La începutul pledoariei, Geoană l-a citat pe părintele agriculturii moderne, Gheorghe Ionescu Șișești, „Consolidarea agriculturii trebuie să se sprijine pe puternice organizații de cercetare științifică, de învățământ agronomic, de educare a țărănimii, de valorificare a producției, pe ridicarea satului în toate formele”. Iar responsabilitatea izvorăște tocmai din acest potențial „Și tocmai pentru că suntem prizonierii acestui potențial, avem responsabilitatea de a-l exploata până la capăt.” a mai spus Geoană.
Statul are datoria de sprijini agricultura românească
El a mai vorbit despre jumătățile de măsură, susținând că adesea ne oprim la jumătatea drumului, și a demontat miturile populare care circulă încă din vremea comunismului „Ne mândrim cu faima de a putea fi grânarul Europei, fără, însă, să fim. Ne mândrim cu aspirația de a hrăni o mare parte din țările lumii, fără însă să le hrănim.” a mai spus Mircea Geoană.
Adjunctul secretarului general al NATO a salutat calitățile indiscutabile ale poporului român, care nu știe, însă, să le pună în valoare: „Suntem inteligenți și harnici, o știm cu toții și ne-o tot repetăm. Dar nu reușim s-o dovedim lumii întregi. O ținem numai pentru noi.”.
Geoană a atras atenția și asupra faptului că agricultura românească este îngropată de import „Cunoașteți cu toții povestea agriculturii românești: o puteți citi în orice supermarket, pe etichetele produselor de import. O vedem și la modul în care tranzitul grânelor din Ucraina prin România a afectat ecosistemul nostru. Adevărat, trăim într-o piață globalizată, iar crizele vor continua să apară – și asta nu putem influența decât marginal.”
În contextul actual al crizei energetice și a instabilității economice, el a subliniat necesitatea acordării de sprijin pentru fermierii și antreprenorii români: „Dar trăim sub valoarea noastră agricolă și industrială, iar fermierii si antreprenorii romani trebuie sa fie susținuți energic și implicit pentru a compensa decalajul de resurse față de competitorii lor europeni și internaționali.”.
„Recrearea unei arhitecturi a oportunităților punând omul și inovarea permanentă in centrul tuturor politicilor economice si sociale este, in opinia mea, singurul răspuns la crizele-gemene pe care le vom avea de înfruntat: criza Încrederii și criza Proiectului Național. Aceasta este cheia Saltului Istoric pentru Romania.”
