Mircea Geoană, Secretarul Adjunct NATO, într-un interviu acordat agenției de știri Agerpres, a radiografiat scena politicii internaționale în contextul în care Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru NATO. Fostul ambasador al României la Washington a iterat implicațiile care se răsfrâng asupra contextului politic european, în speță relația UE-Rusia, odată cu aderarea Finlandei în cadrul blocului politico-militar.
De asemenea, mandatul lui Mircea Geoană a fost prelungit cu an de zile, până în octombrie 2024, prin urmare și lista obiectivelor pe care le are de îndeplinit diplomatul a suferit modificări.
Noile obiective ale secretarului adjunct NATO, Mircea Geoană
„Obiectivele sunt date de momentele importante pe care le ştim cu toţii. Nu e un mare secret. Avem de pregătit un summit important al NATO, la Vilnius. Aliaţii americani ne invită la un summit aniversar de 75 de ani, anul viitor, la Washington.
Războiul din Ucraina continuă, probleme de securitate la adresa Republicii Moldova, la adresa Georgiei, a Bosniei, problemele venind dinspre sud. Voi continua să conduc şi partea de inovare şi noi tehnologii la NATO, de adaptare cibernetică, pentru că în timp ce războiul a revenit în Europa, competiţia pentru supremaţie tehnologică continuă. Ascensiunea Chinei este un subiect pe care, evident, îl tratăm cu foarte multă seriozitate”, a comentat Mircea Geoană, pentru Agerpres.
Referitor la noul context politic generat de aderarea Finlandei, Geoană precizează că dinamica relațiilor diplomatice dintre Uniunea Europeană au fost modificate, iar aderarea Finlandei reprezintă de fapt reculul agresiunii pe care Moscova a operat-o în Ucraina.
Geoană despre retorica folosită de Vladimir Putin
„Finlanda şi Suedia reprezintă două ţări de mare capabilitate militară, democratică, rezilienţă societală şi economii foarte competitive şi inovative. Deci, în mod cert, venirea lor către Alianţă reprezintă un plus pentru dânşii şi este un mare plus şi pentru noi.
Federaţia Rusă a făcut un calcul strategic profund eronat atunci când a început războiul împotriva Ucrainei, când a ameninţat Finlanda ca nu cumva să se gândească să adere la NATO, o naţiune mândră şi independentă şi cu o tradiţie de luptă serioasă pentru independenţă, cum este Finlanda. Evident, efectul a fost exact contrar.
Deci Federaţia Rusă îşi va lua, dacă va avea cu ce, măsuri de contracarare. Dar, repet, odată ce Articolul 5 funcţionează pentru Suedia şi Finlanda, întreaga forţă de descurajare a NATO lucrează şi în favoarea dânşilor. De aceea este o veste istorică, o veste bună”.
Fostul președinte al PSD a trecut în revistă și anunțul lui Vladimir Putin prin care a precizat că va desfășura arme nucleare în țara partenerului său, Aleksandr Lukașenko. Termenul înaintat de liderul de la Kremlin coincide cu summit-ul de la Vilnius.
„NATO este de nezdruncinat”
„Noi condamnăm această retorică iresponsabilă a conducerii de la Kremlin, care, chiar înainte de începutul războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei, foloseşte în modul cel mai neprofesionist şi iresponsabil retorica nucleară. O superputere nucleară cum este Federaţia Rusă, cum rămâne Federaţia Rusă, are şi responsabilitatea de a folosi cu foarte multă reţinere o astfel de retorică.
Pe de altă parte, semnale cu privire la intenţii, cel puţin pe zona de arme nucleare tactice, au fost date de modificarea Constituţiei Belarusului în urmă cu un an de zile. Nu vedem în acest moment, nu avem indicii cu privire la o modificare a realităţii militare nucleare a Federaţiei Ruse, cum nici NATO – nu ne-am modificat postura, nu ne-am crescut gradul de alertă, suntem o superputere nucleară şi noi, ca Alianţă, dar jucăm extrem de responsabil această situaţie.
De aceea condamnăm această retorică care este iresponsabilă şi cinică. Ea are mai degrabă un efect de a încerca să descurajeze opinia publică şi capacitatea (…) Occidentului democratic de a continua să susţină Ucraina, are mai degrabă rolul de instrument de război hibrid şi de influenţare a opiniei publice din lumea civilizată.
Suntem convinşi că, indiferent de această retorică din partea Moscovei, sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Ucraina va continua şi mai abitir să-şi apere independenţa, iar unitatea NATO este de nezdruncinat”, potrivit agerpres.ro.
Aderarea Suediei rămâne în continuare în mâinile Turciei
Oficialul a făcut trimitere și la chestiunea Suediei a cărei aderare în cadrul NATO se află în mâinile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Geoană nu a negat problema terorismului, chestiune invocată de altfel și de partea turcă, instrumentată de Ankara într-o manieră în care statutul de membru al Suedie rămâne doar la stadiul de discuții.
„Partea legată de Suedia este o discuţie legitimă între un candidat şi ţările aliate. Problema terorismului este reală. Secretarul general s-a implicat personal în reuşita de a invita Suedia şi Finlanda la Madrid şi s-a implicat inclusiv în crearea acestui mecanism trilateral, acum bilateral între Turcia şi Suedia. Inclusiv la NATO, acum două săptămâni, am avut din nou o întâlnire a acestui mecanism de rezolvare a problemelor care există în plan bilateral.
La 1 iunie Suedia va implementa un pachet legislativ care va răspunde obligaţiilor asumate în acest memorandum cu Turcia. Turcia va avea alegeri parlamentare şi va avea un nou parlament, de aceea suntem încrezători că în perioada următoare vom putea avea şi Suedia ca al 32-lea aliat în cadrul NATO”. În privința posibilului termen de aderare al Suediei, Geoană a ezitat să ofere un termen concret.
„Ar fi un moment din punct de vedere politic şi simbolic foarte, foarte important, dar trebuie să spunem că ne gândim la campania României de aderare la NATO. Îmi aduc aminte, eram tânăr ambasador la Washington şi alergam după aderarea noastră. A durat mulţi ani de zile. Practic într-un an de zile din statutul de invitat să devii membru este oricum foarte, foarte comprimat. Ar fi ideal să avem Suedia ca membru al NATO până la summitul de la Vilnius”, conchide Mircea Geoană.