Mircea Geoană a ținut ieri un discurs la Cluj Napoca pe tema dezvoltării durabile, creșterii economice și bunăstării sociale. Secreterul General Adjunct al NATO a vorbit în cadrul unei conferințe organizate de Fundația Friederich Ebert și Asociația România 2030, la Hotelul Platinia din Cluj Napoca.
Tema conferinței a fost „Criza inegalităților de dezvoltare. Cum transformăm creșterea economică în bunăstare socială”, iar subiectele abordate de Mircea Geoană au fost diverse, de la cel social la economic, ridicând probleme cu privire la nedreptate și sărăcie, susținând că aceasta din urmă este cea mai presantă problemă a României la ora actuală și este necesar ca toate eforturile să fie îndreptate în această direcție.
Sărăcia, o expresie a nedreptății
Acesta a vorbit despre necesitatea creării unor noi mecanisme sociale care să valorifice munca și să funcționeze pe principiul meritocrației, susținute de guverne puternice și corecte, care se preocupă de bunăstarea cetățenilor. De asemenea, secretarul atrage atenția asupra discrepanței la nivel global dintre cei bogați și cei săraci, o prăpastie care devine din ce în ce mai largă de la an la an.
„Undeva, în viitorul apropiat, așteaptă, deci, o bombă socială. O revoluție a săracilor își caută vocea, liderii și mijloacele. De aceea, statele bogate se preocupă să o prevină. Marile universități primesc granturi să cerceteze noi mecanisme sociale. Guvernele angajează laureați ai premiului Nobel să creeze noi modele economice. Experți de toate calibrele proiectează poduri ideologice peste falia dintre bogați și săraci. Asta încercam să facem și noi, astăzi,” a spus Mircea Geoană.
Secretarul NATO atrage atenția asupra faptului că, deși România este o țară bogată, în resurse și potențial, mulți cetățeni se află la pragul sărăciei. „Nicăieri nu se manifestă mai nemilos Paradoxul Romanesc decât in realitatea că o țară bogata este plină de oameni săraci”, notează acesta.
Un nou contract social
În ultimii ani, serviciile publice, în special sistemul de sănătate și cel educațional s-au prăbușit încet, iar românii nu mai au încredere în instituțiile statului, care s-au arătat incapabile să le vină în ajutor. Cetățenii sunt furioși, nemulțumiți, dezamăgiți, sentimente îndreptate mai ales către clasa politică. Românii nu mai au încredere în România.
„Am văzut recent rezultatele unei cercetări pe tema amenințării războiului. Întrebați dacă și-ar apăra țara, peste 62% dintre români au spus că mai degrabă nu. Unii au spus: „Am obligații în primul rând față de familie, nu față de țară”. Alții au spus: „Nu merg la război ca să apăr averile corupților și ale șmecherilor care fug din țară”. În fine, alții au spus: „Nu avem ce apăra, România este în mâinile străinilor oricum”. Aceste răspunsuri sunt expresia furiei, revoltei și dezamăgirii, a nedreptății resimțite in toate straturile societății și în toate colțurile țării”, spune secretarul.
Mircea Geoană consideră că România are nevoie de o schimbare profundă, la nivelul întregului stat.
„Am mai spus și reiau: România nu are ce face cu pașii, are nevoie de un salt. Un salt istoric, o săritură de recuperare, o mișcare de forță și ambiție, un efort de voință politică sincronizat cu societatea, care să rupă blestemul stagnării și al amânării.”
Secretarul NATO susține că această schimbare profundă la nivel economic poate veni doar pe baza unui contract social care onorează nevoile cetățenilor.
„Dacă vrem să clădim o nouă arhitectură a oportunităților în România, trebuie să privim cu luciditate realitățile românești și să folosim cuvintele și mijloacele care li se potrivesc. Iar, dacă vom reuși să rezolvam problema Nedreptății, cauza centrală a întârzierii istorice a României, vom fi liberi și îndreptățiți să visăm și să construim orice viitor ce ni se va părea potrivit.”
Care sunt soluțiile pentru România
Geoană susține că, pentru o dezvoltare durabilă și sustenabilă, este nevoie de o schimbare profundă și numește trei puncte cheie – renegocierea contractului social, stabilirea unei noi culturi a eficacității și solidarității și lupta împotriva nedreptății.
„Antrenarea sectorului privat, a organizațiilor neguvernamentale cu misiune socială, a bisericilor și încurajarea voluntariatului social pe scară mare este indispensabilă. E nevoie doar de un semnal credibil și coerent de la conducerea politică a țării pentru că energiile pozitive să se adune și, împreună, să facem o diferența”, notează acesta.
Mircea Geoană subliniază că această schimbare trebuie să antreneze toți actorii sociali, indiferent de statut social, etnie sau gen, cel mai important aspect fiind colaborarea dintre stat și cetățeni, cu scopul de a-i susține pe cei vulnerabili și de a micșora prăpastia dintre cei bogați și cei săraci, după principiul echității și decenței.
„De aceea, noua arhitectură a oportunităților trebuie să ia în calcul sărăcia apăsătoare și nedreptatea în care se zbate societatea, dar și importanța acestor eroi fragili. Ne place sau nu, noul contract social românesc înseamnă modificarea raportului de ură între cetățenii săraci și stat”, a conchis el.
