Deși francezii protestează de zile întregi consecutive împotriva reformei pensiilor, Senatul de la Paris a adoptat articolul conform căruia cetățenii vor ieși la pensie la 64 de ani. Până acum, ei se puteau retrage după încheierea stagiului de muncă și împlinirea vârstei de 62 de ani, una dintre cele mai timpurii vârste de pensionare din UE.
Președintele, Emmanuel Macron, a promovat această reformă, care a fost aprobată de miercuri spre joi de Camera Senatului, ai cărei membri sunt majoritar de dreapta. Astfel, centrul și dreapta franceză au căzut de acord asupra modificărilor aduse sistemului de pensii.
Mobilizarea protestatarilor
Pe teritoriu francez, au avut loc numeroase manifestații de când a fost propus proiectul legislativ de creștere a vârstei de pensionare. Principalele puncte în care protestatarii s-au unit au fost Paris și Marsilia (foto). Noi acțiuni în acest sens sunt programate pentru sâmbătă. Protestele au devenit pe alocuri violente, având loc cel puțin zece arestări în capitala Franței de când cetățenii au ieșit în stradă. În afara protestului, francezii și-au exprimat profundul dezacord față de reforme prin greve generalizate.
Deși manifestațiile nu sunt în niciun fel legate între ele, întreg continentul european este năpădit de proteste. În Belgia și Italia, oamenii au ieșit în stradă tot pentru a revendica drepturi și beneficii pe care le consideră esențiale în calitate de muncitori. Franța a luat însă startul acestor acțiuni: din ianuarie și până acum, milioane de cetățeni și-au exprimat dezaprobarea față de măsurile pe care Executivul vrea să le aplice. Liderii sindicatelor au profitat de acest avânt pentru a cere o audiență cu Emmanuel Macron, însă acesta a refuzat deocamdată, conform Spotmedia.
Senatul a acordat 201 voturi „pentru” și 117 voturi „împotrivă”. Acest lucru a fost posibil deoarece majoritatea senatorilor sunt de dreapta. La nivelul Adunării Generale, camera legislativă inferioară, situația stă altfel. Proiectul nici măcar nu a putut fi discutat, atât pentru că Puterea are o influență mai mică la nivelul acestei camere, cât și pentru că executivul are o agendă supraplină.
Când se va decide totul
Speranța lui Emmanuel Macron este aceea ca Senatul să-și exprime acordul față de întregul text de lege până duminică, data-limită autoimpusă. În scenariul ideal pentru susținătorii reformei, o comisie formată din senatori și deputați s-ar întâlni și ar discuta adoptarea reformei. Ea ar avea efectiv loc începând cu 16 martie conform acestei desfășurări.
Executivul încearcă să evite scenariul adoptării unui text fără vot, care ar fi posibil cu ajutorul Articolului 49-3 al Constituției. Pe Twitter, prim-ministrul, Elisabeth Borne, și-a exprimat mulțumirea față de acordul arătat de Senat: „Mă bucur că dezbaterile au permis să se ajungă la acest vot”.
