Oficialii din guvernul Ungariei au decis să crească capitalul companiei de stat MVM Zrt din domeniul energiei cu 41 miliarde de forinţi (108,79 milioane de dolari), până la un cuantum de 849,4 miliarde de forinţi. Decizia a fost luată în contextul în care majorarea prețurilor la energie electrică a dus la accentuarea deficitului bugetar.
Pentru a ține în frâu impactul facturilor ridicate la curent asupra deficitului de cont curent şi a forintului, reprezentanții MVM au stabilit acum ceva timp, printr-un acord cu rușii de la Gazprom, să poată amâna plata pentru achiziţiile de gaze, dacă preţurile depăşesc un anumit plafon.
De asemenea, pentru a veni în ajutorul monedei naționale, Banca Ungariei a început să furnizeze valută din rezervele sale internaţionale, prin care să poată fi finanțate importurile de energie.
Ungaria, dependentă de Rusia
Mai mulți experți spun că aceste fenomene financiare au fost facilitate de politica Ungariei în materie de resurse naturale. Țara condusă de premierul Viktor Orban a fost și este dependentă în continuare de importurile de gaze şi petrol din Rusia.Însă, potrivit unui acord pe 15 ani semnat între Budapesta și Moscova înainte de a începe războiul din Ucraina, Ungaria va primi anual 4,5 miliarde metri cubi (bcm) de gaze ruseşti, scriu cei de la stiripesurse.
Săptămâna trecută, premierul Viktor Orban a susținut că țara sa va avea de plătit în 2023 între 17 – 20 miliarde de euro pentru factura la energie.
Ungaria se opune plafonării prețurilor la gaze
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a susținut acum o săptămână că Uniunea Europeană trebuie să renunțe la impunerea unui plafon asupra prețurilor gazelor rusești. Oficialul maghiar a adăugat că forul continental trebuie să aibă în vedere și „să se ocupe de probleme serioase”.
De altfel, diplomația Budapestei a emis un comunicat, prin care a catalogat măsura UE drept una „dăunătoare, periculoasă și complet inutilă”, scrie Digi24.
În plus, Szijjarto crede că impunerea plafonului la gaze va duce la creșterea prețurilor acestor resurse de pe piața.
„Ce mesaj transmite acest lucru comercianților și vânzătorilor? Acesta arată, în mod clar, că suntem dispuși să plătim mai mult pentru gaze natuale decât prețul actual al pieței”, a susținut atunci ministrul ungar.
De asemenea, șeful diplomației maghiare crede că acest tip de intervenţie este una „artificială în funcţionarea pieţei, periculoasă şi iresponsabilă, fără precedent, şi, prin urmare, ar trebui realizată o investigaţie preliminară foarte amănunţită”.
Oficialul de la Budapesta a precizat că soluția UE ar trebui să fie creşterea volumului de gaze naturale, însă, spune el, acest lucru necesită şi dezvoltarea infrastructurii.
„Nu are niciun rost să construim porturi de gaze naturale lichefiate în diferite părţi ale Europei dacă nu există conducte suplimentare disponibile”; „În loc să ne ocupăm de această problemă importantă, ultimele luni au fost pierdute cu problema plafonării preţurilor la gaze naturale”, a mai spus Peter Szijjarto.
