Tudor Păcuraru, colonel SRI, realizează o analiză pentru EVZ în care vorbește despre atacurile ucrainene asupra portului militar din Sevastopol. În dimineața zilei de 29 octombrie a avut loc un atac cu drone aeriene și navale asupra portului militar din Sevastopol, din Crimeea ocupată, unde se găsește parte a flotei ruse din Marea Neagră. Rusia a acuzat Ucraina că a utilizat un coridor naval asigurat prin acordul de la Constantinopol privind exporturile cu cereale.
Conform analizei înaintate de Institute for the Study of War, atacul a afectat una dintre cele două fregate din clasa ”Admiral Grigorovici” de care dispune Flota rusă a Mării Negre, dar ministerul rus al Apărării a negat acest aspect, declarând doar avarii minore.
O imagine transmisă de o cameră video a fost vehiculată în mediul online, care pare a reda atacul respectiv. Mass media a speculat imediat că ar fi fost lovită chiar nava amiral a flotei, fregata ”Amiral Makarov”.
“Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a susținut că dronele ar fi fost lansate de pe una dintre navele care tranzita prin zonă, în baza acordului de liberă trecere a convoaielor de cereale. Datele publice disponibile, care permit reconstituirea poziției navelor în cauză, nu validează aceste speculații: coridorul de trecere pentru cereale se află la 220 km distanță de baza atacată. Ceea ce nu a împiedicat Rusia să profitate de pretext pentru a suspenda participarea sa la acord”, a suținut Tudor Păcuraru.
Atacul, pretext pentru ieșirea Rusiei din acord?
Rusia planifica deja ieșirea din acordul cu privire la exporturile de cereale și acuză Ucraina, susținută de experții occidentali, considerând atacul o acțiune teroristă.
„Încă din septembrie vameșii ruși care ar fi trebuit să verifice la Istanbul navele cerealiere au început să amâne inspecțiile, provocând mari întârzieri. Rusia a escaladat însă acuzele, incriminând (tot fără a produce dovezi) „participarea unor experți britanici la atacul terorist efectuat de regimul de la Kiev împotriva navelor Flotei Mării Negre”. Strategia folosită este de tipul Katyn: reflexivă. Arunci asupra altora propriile fărădelegi: deși noi bombardăm sistematic civilii și lipsim milioane de oameni de energie electrică și apă potabilă, nu noi suntem teroriștii, ci aceia care se apără de atacul nostru!”, a transmis Păcuraru pentru analiza realizată pentru EVZ.
Pe de altă parte, dacă avariile nu ar fi fost atât de serioase, Rusia nu ar fi avut un motiv să arate o retaliere atât de puternică. În aceeași dimineață a atacului din Sevastopol, Rusia a trimis mai multe rachete către Ucraina.
„Alegațiile Rusiei sunt cu atât mai lipsite de credibilitate cu cât, chiar la ora când Vladimir Putin susținea că „Ucraina trebuie să garanteze că nu va exista nicio amenințare la adresa siguranței navelor civile”, la ordinul domnului Putin artileria rusă ataca unul dintre convoaiele cerealiere, în zona orașului Oceac, la vărsarea Niprului în mare: doi morți, un rănit și un dispărut.
Iar în dimineața zilei de luni, Kremlinul a pornit urgia: trupele ruse au tras asupra Ucrainei 55 de rachete de croazieră Kh-101, 22 de rachete sol-aer S-300, o rachetă Kh-59 și cinci drone de diferite tipuri. Dacă fregata ”Admiral Makarov” ar fi numai ”ușor avariată”, Rusia n-ar fi stârnit un scandal internațional, n-ar fi oprit propriile exporturi de grâu și n-ar fi cheltuit arme de peste 700 milioane de dolari pentru a se răzbuna!”, conform lui Păcuraru.
Moscova nu stă bine la capitolul apărării anti-aeriene
Rusia încă are în dotarea sa fregate din vremea URSS-ului, care se pare că sunt depășite chiar și de capacitățile aeriene ale Ucrainei. Cu toate acestea, ele continuă să fie mândria Flotei de la Sevastopol!
„Noua generație de fregate – din clasa ”Admiral Grigorovici” (Proiekt 11356) – a fost dotată cu o apărare antiaeriană mai evoluată: radar de supraveghere aeriană ”Fregat” M2M, 24 de rachete sol/aer 9M317M, cu timp maxim de reacție 10 secunde, radar de tragere ”Orekh” MR-90, care poate ghida asupra țintei trei rachete, lansate la 2 secunde interval.
După pierderea crucișătorului ”Moskva”, cele două fregate moderne, ”Admiral Makarov” (număr de bordaj 799) și ”Admiral Essen” (751), din compunerea Diviziei 30 Nave de Suprafață cu baza la Sevastopol, au ajuns singurele dotări credibile de apărare antiaeriană ale Rusiei, în largul Mării Negre. După ce apariția rachetelor anti-navă Harpoon și Neptun a redus mult ambițiile Flotei ruse, cele două nave au fost folosite cu schimbul pentru asigurarea culoarului de lansare a rachetelor asupra Ucrainei centrale și de Vest”, arată analiza lui Păcuraru.
O altă problemă a armatei ruse este stocul de rachete, în urma multiplelor bombardamente de la începutul războiului. Aceasta a consumat 85% din stocul de rachete ”Iskander”, iar acum se bazează pe rachetele de croazieră lansate de pe mare sau din aer. Cele două fregate au participat și ele la bombardamente, dar nu dispun decât de câte 8 rachete 3M54 ”Kalibr”, după care trebuie să se întoarcă în port și să reîncarce lansatoarele, după cum arată analiza.
„Mult mai eficiente sunt vechile bombardiere cu grele cu elice Tu-95MS, care pot căra fiecare câte 8 rachete Kh-101 și execută misiuni zilnice: cele 56 de lovituri cu rachete aer-sol de luni au fost executate de 7 bombardiere grele Tu-95MS. Intrate în dotare în 1956, aceste avioane subsonice nu pot fi trimise în spațiul aerian ucrainean: ar fi pradă ușoară”, a spus colonelul SRI.
Problema cu acestea este că sunt ușor de interceptat de către antiaeriana ucraineană, motiv pentru care acestea sunt lansate de-a lungul zonelor controlate de ruși, spre Kiev și Ucraina centrală. Cu toate acestea, rachetele de croazieră necesită 30 de miute de zbor pentru a ajunge de la Dnipro la Kiev, 75% dintre ele fiind doborâte de forțele ucrainene.
Rolul fregatelor și culoarul protejat
„Cele două fregate ”Admiral Makarov” și ”Admiral Essen” apără segmentul expus al culoarului de zbor ale rachetelor de croazieră rusești. Din același motiv, pe acest culoar Est-Vest protejat de fregate se poziționează și cele trei nave Project 636 ”Varșavyanka” ale Brigăzii 4 submarine, atunci când execută atacuri cu rachete Kalibr (au câte 4 la bord) asupra Ucrainei”, a transmis Păcuraru.
Astfel, atacul asupra uneia dintre fregate ar crea un punct vulnerabil în culoarul aerian, ceea ce ar însemna că Rusia nu ar mai putea efectua atacuri aeriene constante asupra Ucraine, cât timp fregata s-ar retrage î port pentru a fi reparată, proces care durează aproximativ 3 luni.
„La momentul atacului asupra portului Sevastopol, fregata 751 era în larg, asigurând culoarul, iar fregata 799 tocmai plecase să o schimbe. Ieșind din radă, fregata 799 a fost lovită median, la tribord, în dreptul coșului de fum, imediat sub catargul radarelor, de o dronă navală. Chiar dacă reparațiile ar dura numai trei luni, tot ar fi foarte grav.
Peste câteva zile, fregata funcțională (751) va trebui retrasă în port și pregătită din nou, ceea ce va dura. Concluzia: în viitorul apropiat, Armata rusă nu va mai dispune continuu de un culoar de zbor protejat antiaerian pentru rachetele sale, drept care nu va mai putea executa permanent atacuri cu adevărat eficiente și masive asupra Ucrainei. Asta explică buluceala de rachete de luni: să lanseze cât mai multe lovituri, înainte ca fregata încă funcțională să fie retrasă pentru revitalizare în portul Sevastopol”, a spus acesta în analiză.
Inițial, navele au fost atacate de drone aeriene, care nu au putut fi doborâte de sistemul antiaerian, care are o limită de angajare de 2.500 metri, iar în timp ce sistemul de artilerie era ocupat cu atacul aerien, dronele navale au atacat, unde dintre ele atingându-și ținta.
„Atacul a fost manevrier: atât dronele navale cât și cele aeriene au executat manevre de evitare și revenire la atac. Asta nu se poate realiza prin ghidaj satelit: întârzierea e prea mare. Cel mai probabil dronele au fost trimise în zonă cu navigație GPS, apoi preluate de o echipă de pe țărm și folosite pentru realizarea atacului. De aceea, nici Ucraina și nici sponsorii săi nu dau detalii: ar pune în pericol operatorii infiltrați în spatele liniilor inamice”, a concluzionat Păcuraru.
