Conform unui raport Sky News, Comisia de anchetă din Rusia a anunțat că a deschis un dosar penal împotriva procurorului și judecătorilor de la Curtea Penală Internațională (CPI) care au emis un mandat de arestare pentru președintele de la Moscova, Vladimir Putin.
Comisia a declarat că șefii de stat au imunitate de jurisdicția altor țări și că nu există motive de răspundere penală din partea președintelui rus.
Sfidare la Moscova
De asemenea, Comisia a afirmat că acțiunile procurorului CPI arată semne de încălcare a legislației rusești prin acuzarea cu bună știință a unei persoane nevinovate de o infracțiune. Această acțiune a Rusiei este considerată un gest simbolic de sfidare ca răspuns la mandatul emis împotriva lui Vladimir Putin de către CPI săptămâna trecută, care l-a acuzat de răpirea copiilor din Ucraina. CPI a declarat că președintele rus este „responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”. Kremlinul a numit această mișcare scandaloasă, dar nulă din punct de vedere juridic, deoarece Rusia nu este semnatară a tratatului care a creat CPI.
Mai mult, potrivit unui articol publicat în The Guardian, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a postat un mesaj pe platforma Telegram în care susține că decizia Curții Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin va avea consecințe grave pentru dreptul internațional. De asemenea, Medvedev amenință că este posibil să aibă loc un atac de precizie cu o rachetă hipersonică rusească împotriva sediului CPI, potrivit Digi24, care citează EFE.
„Suntem cu toţii la mila lui Dumnezeu şi a rachetelor. (…) Este pe deplin imaginabilă utilizarea precisă a unei rachete hipersonice Onyx lansată de pe o navă din Marea Nordului împotriva sediului Tribunalului de la Haga. (…) Tribunalul este pur şi simplu o organizaţie mizerabilă, nu reprezintă populaţia ţărilor NATO. De aceea, ei nu vor începe un război. Le va fi frică. Nimănui nu-i va părea rău. Aşa că, domnilor judecători, priviţi cu atenţie cerul.(…) Au decis să judece un preşedinte al unei puteri nucleare care… nu participă la CPI, din aceleaşi motive ca şi SUA şi alte ţări”, a avertizat fostul preşedinte rus.
Curajul lui Dmitri Medvedev a mers chiar mai departe de atât. Într-un mesaj postat anterior pe Twitter, fostul președinte rus a comparat mandatul de arestare a liderului de la Kremlin cu hârtia igienică, lăsând să se înțeleagă cum ar putea fi folosit acesta.
„Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Nu mai este nevoie să explic unde trebuie folosită această hârtie”, a scris el pe Twitter, adăugând și un emoticon cu o hârtie igienică la finalul mesajului.
De ce a fost acuzat Vladimir Putin
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin pentru suspiciuni de deportare ilegală a copiilor ucraineni și transferul ilegal de oameni de pe teritoriul Ucrainei spre cel al Rusiei. Aceeași acuzație a fost adusă și împotriva Mariei Lvova-Belova, pentru care CPI a emis, de asemenea, un mandat. Statutul de la Roma al CPI este semnat de 123 de țări, inclusiv 33 de state africane, 19 din Asia-Pacific, 18 din Europa de Est și 28 din America Latină și Caraibe, precum și 25 de țări din Europa de Vest. Cu toate acestea, unele țări importante, cum ar fi Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak, nu au semnat sau ratificat tratatul.
