Stabilitatea cursului valutar leu/euro este obiectivul principal al Băncii Naţionale, mai ales în vremuri de criză, având în vedere că acesta este principalul indicator de încredere al românilor, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
România se confruntă la momentul actual cu o criză energetică și o inflație semnificativ crescută, care afectează profund și mediul bancar. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, a subliniat într-un discurs, miercuri, care sunt nevoile, tendințele și fricile românilor și ce măsuri va lua BNR în perioada următoare pentru a atenua efectele crizei.
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a participat miercuri la o conferință monetară, în cadrul căreia și-a lansat și noua carte, „Băncile Centrale şi calibrarea politicii monetare”. Cu această ocazie a ținut și un discurs în care a subliniat problemele cu care se confruntă băncile centrale la momentul actual și a explicat măsurile care vor fi luate pentru a aplana situația.
Cursul valutar, principalul factor de încredere
Mugur Isărescu a spus că mare parte din inflație se datorează, direct sau indirect, creșterii prețurilor la energie și că, în această situație de criză, obiectivul principal este stabilitatea cursului valutar leu/euro, care este și cel mai important indicator de încredere al românilor.
„Nu poţi să te joci cu cursul de schimb, nu poţi să laşi să se miște (cum vrea piaţa -n.r.). La români încrederea se bazează deocamdată pe cursul de schimb.” a menționat Isărescu, conform Antena 3.
Totodată, el a menționat că deprecierea pe care a suferit-o cursul valutar acum două săptămâni, când a scăzut de la 4.94 lei/euro la 4,82 lei/euro a fost o problemă. Cu toate acestea, cursul valutar s-a păstrat stabil, în ciuda factorilor externi precum criza energetică și conflictul din Ucraina, mai ales că monedele țărilor vecine au înregistrat pierderi, comparativ cu leul.
Politicile monetare ale BNR
Guvernatorul a explicat diferite politici monetare care sunt folosite pentru păstrarea stabilității cursului și controlul inflației, precum creșterea dobânzilor sau intervenția băncilor centrale operaţiuni de piaţă prin achiziția sau vânzarea de titluri de stat pentru controlul masei monetare, după modelul american. „Dar noi nu aveam suficiente titluri de stat pentru a controla masa şi baza monetară la fel”, a menționat Isărescu. De asemenea, dobânzile la zero sau chiar cele negative nu prezintă nici ele o soluție garantată, așa cum au arătat situația monetară din ultimii ani.
Băncile Centrale au ajuns la concluzia că inflația nu se va stabiliza de una singură, ci este necesară o creştere accelerată a dobânzilor şi restrângerea masei monetare, pentru a controla inflația și prețurile. Pe de altă parte, acest lucru va duce la o recesiune, așa cum s-a întâmplat și în perioada 2007-2008. La acel moment, BNR a încercat să oprească creşterea exponențială a creditării şi deprecierea cursului valutar care scăzuse de la 3,7 lei/euro la 3 lei/euro prin creşterea dobânzii la lei, dar nu a rezolvat problema, iar băncile s-au reorientat către credite în euro.
Isărescu a menționat că acei ani au fost foarte complicați pentru BNR, având în vedere şi presiunile de afară care solicitau o piaţă liberă, inclusiv monetară.
El a adus în discuție și anii ”90, când BNR încerca să controleze masa monetară, adică cantitatea de bani din economie şi „inflația era 300%”. Atunci ne-am pus problema de unde vine această situaţie. Şi venea de la arierate, o situaţie cu care ţările occidentale nu se confruntau. „Acele arierate erau un fel de criptomonede din zilele noastre, un fel de surogat al masei monetare”, a menţionat el, potrivit Mediafax.
