Muzica influențează activitatea cerebrală și are efecte benefice asupra creierului. Doctorul neurochirurg Vlad Ciurea discută despre capacitățile extraordinare ale muzicii și dezvăluie experiențele sale personale.
Experții încearcă să înțeleagă cum creierul nostru poate auzi și reda muzică. Un sistem stereo emite vibrații care călătoresc prin aer și ajung cumva în canalul urechii. Aceste vibrații gâdilă timpanul și sunt transmise într-un semnal electric care călătorește prin nervul auditiv până la trunchiul cerebral, unde este reasamblat în ceva pe care îl percepem ca muzică.
Muzica influențează funcția creierului și comportamentul uman, inclusiv prin reducerea stresului, durerii și simptomelor depresiei, precum și prin îmbunătățirea abilităților cognitive și motorii, a învățării spațio-temporale și a neurogenezei, care este capacitatea creierului de a produce neuroni. Mai mult, studiile arată oamenii cu boli neuro-degenerative precum Alzheimer și Parkinson răspund pozitiv la muzică.
Muzica poate reduce durerea și crește mobilitatea pentru că în timpul audiției, se eliberează endorfine. Printre beneficii mai putem enumera şi îmbunătățirea calității somnului, de aceea este recomandată pentru bebeluși încă din primele luni de viață.
Cea mai mare activitate a creierului la persoanele adulte este la muzica lui Mozart
Neurochirurgul Vlad Ciurea, profesor emerit al Universității de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, a dezvăluit care este cea mai bună muzică pentru creier, dar și ce melodie românească a ridicat sala în picioare în 1938 la New York și ale experienței sale personale, conform Antena 3.
„Dacă România este undeva cunoscută în lume, este datorită muzicii. În 1938, la New York, muzica românească a captat lumea. Unchiul meu a fost acolo și mi-a spus. Nu avea importanță ce făcea România în petrol, în grâne, lumea a venit la muzică. I-a atras pe toți. În 2000, a fost o expoziție, din partea României am fost invitat ca neurochirurg”, povestește acesta.
“M-am dus la prezentare, cuvinte frumoase, discursuri. Seara, eram cu toții și a fost muzică. Ce melodie a ridicat sala în picioare? Ciocârlia! Înțelegeți?”, a spus Vlad Ciurea în cadrul podcastului lui Damian Drăghici, citat de DCNews.ro
„Cea mai mare activitate a creierului la persoanele adulte este la muzica lui Mozart. Probabil, românii reacționează la muzica dumneavoastră”, i-a spus Vlad Ciurea lui Damian Drăghici.
„În Danemarca, când am stat șase luni, a venit domnul Gheorghe Zamfir. A cântat în fața unui stadion, mie mi-au dat lacrimile. M-am întors la rădăcini”, a mai zis Vlad Ciurea, medic primar neurochirurgie şi director științific al Spitalului Clinic Sanador.
Muzica, limbaj universal
Studiile arată că muzica are efecte pozitive nu doar asupra creierului uman, ci și al animalelor, ba chiar poate contribui la creșterea armonioasă a plantelor.
Unul dintre cele mai vechi studii despre efectul muzicii asupra plantelor a fost realizat în 1962 de către șeful departamentului de botanică la Universitatea Annamalia. El a expus plantele la muzica clasică și a constatat că rata lor de creștere s-a majorat cu 20% în comparație cu un grup de control, împreună cu o creștere de 72% a biomasei. Apoi a expus culturile la muzică raaga, un stil de muzică indian pentru meditație și a constatat că au randament cu 25% mai mare.