Lipsa sistemelor necesare în caz de război scoate la iveală vulnerabilitățile.
Europa are doar o fracțiune din capacitățile de apărare aeriană necesare pentru a-și proteja flancul estic, potrivit calculelor interne ale NATO. Acest lucru pune în evidență amploarea vulnerabilităților continentului.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a subliniat importanța apărării aeriene. În timp ce Kievul imploră Occidentul pentru sisteme și rachete suplimentare pentru a-și proteja orașele.
Însă, statele NATO sunt capabile să furnizeze mai puțin de 5% din capacitățile de apărare aeriană considerate necesare pentru a-și proteja membrii din Europa Centrală și de Est împotriva unui atac la scară largă.
Un diplomat de rang înalt din cadrul NATO a declarat că abilitatea de a se apăra împotriva rachetelor și atacurilor aeriene a fost „o parte importantă a planului de apărare a Europei de Est împotriva invaziei”. El a adăugat: „Iar în momentul de față, nu avem acest lucru”.
Apărarea aeriană este deficitară
Miniștrii de externe ai NATO se vor reuni joi la Praga pentru două zile de discuții. Ei vor pregăti summitul liderilor alianței care va avea loc la Washington în iulie.
Unii lideri europeni au declarat că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un stat membru NATO.
Într-o revizuire majoră a apărării de anul trecut, guvernul britanic a descris „provocarea de a ne proteja … împotriva atacurilor din ceruri” ca fiind „cea mai acută din ultimii 30 de ani”.
Folosirea intensă de către Rusia a rachetelor, a dronelor și a „bombelor de planare” extrem de distructive din epoca sovietică în Ucraina a sporit urgența eforturilor membrilor NATO de a crește cheltuielile pentru apărare după decenii de reduceri ale bugetului militar.
„[Apărarea aeriană] este una dintre cele mai mari găuri pe care le avem”, a declarat un al doilea diplomat NATO. „Nu putem nega acest lucru”.
Eșecul statelor europene membre NATO din ultimele luni de a furniza Ucrainei echipamente suplimentare de apărare aeriană a subliniat stocurile limitate ale continentului de sisteme costisitoare și lent de fabricat.
De asemenea, a provocat o serie de inițiative care se suprapun pentru a încerca să găsească soluții pe termen lung. Anul trecut, Germania a lansat inițiativa Sky Shield, împreună cu peste o duzină de alte țări din UE. Pentru a dezvolta un sistem comun de apărare antiaeriană care să utilizeze tehnologie dezvoltată de SUA și Israel.
Solicitare din partea Poloniei și Greciei
Săptămâna trecută, Polonia și Grecia au solicitat Comisiei Europene să contribuie la dezvoltarea și, eventual, să ajute la finanțarea unui sistem paneuropean de apărare antiaeriană. O propunere pe care președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a indicat că o va susține.
Într-o scrisoare trimisă lui von der Leyen, prim-miniștrii grec și polonez Kyriakos Mitsotakis și Donald Tusk au descris apărarea aeriană drept o „vulnerabilitate majoră în securitatea noastră”, adăugând că războiul din Ucraina „[ne-a] învățat lecții pe care nu le mai putem ignora”.
Proliferarea dronelor de atac ieftine, cu rază lungă de acțiune a sporit aceste îngrijorări.
Un oficial NATO a declarat că „țintele de capacitate și planurile de apărare sunt clasificate”. Dar a adăugat că apărarea antiaeriană și antirachetă „sunt priorități de top” și că „stocurile au fost reduse”.
„Noile planuri de apărare ale NATO cresc, de asemenea, în mod semnificativ cerințele de apărare aeriană și antirachetă în ceea ce privește cantitatea și disponibilitatea”, a declarat oficialul. El a adăugat că țările investesc în noi capacități de apărare aeriană, inclusiv avioane de luptă.
„Așa că suntem încrezători că descurajarea NATO împotriva Rusiei rămâne puternică”, au adăugat ei, conform Financial Times.
