Invazia Rusiei în Ucraina, în februarie anul trecut, a impulsionat alianța militară occidentală creată în urmă cu aproape 75 de ani pentru a face față Uniunii Sovietice. Însă, cu puțin peste cinci săptămâni până la summitul liderilor NATO din capitala Lituaniei, Vilnius, există diviziuni în privința unor probleme cheie.
Principalul problemă dintre acestea este presiunea Kievului de a adera la NATO, o organizație care necesită consens pentru a lua decizii. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susținut de țările NATO din Europa de Est, a cerut un „mesaj clar” la summitul din iulie, conform căruia Kievul va adera la NATO odată ce războiul cu Rusia se va încheia.
Va putea adera Ucraina la NATO, sau nu?
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că toți membrii sunt de acord să respecte un angajament din 2008 conform căruia Ucraina va deveni într-o zi membră. Dar diplomații din țările NATO spun că puterea sa militară dominantă, Statele Unite, este reticentă în a merge mai departe de această promisiune vagă.
Aderarea la NATO ar însemna că Ucraina ar fi acoperită de clauza de apărare colectivă a articolului 5 al alianței, care obligă toți membrii să ajute la apărarea acesteia în caz de atac. O opțiune luată în considerare este ca marile puteri să ofere Ucrainei asigurări bilaterale de securitate în anii de dinainte de a deveni membru cu drepturi depline al NATO.
„Nu știm când se termină războiul, dar trebuie să ne asigurăm că, atunci când se va termina, vom avea aranjamente credibile pentru a garanta securitatea Ucrainei în viitor”, a declarat Stoltenberg după discuțiile de la Oslo. „Detaliile referitoare la cum se va face acest lucru, ce fel de mecanisme, asta rămâne de decis”.
Președintele francez Emmanuel Macron a susținut miercuri „garanții de securitate tangibile și credibile” pentru Ucraina.
Diplomații spun că propunerile puse în discuție variază de la garantarea livrărilor de arme pentru a permite Ucrainei să se protejeze singură până la oferirea de angajamente pentru a o ajuta să lupte.
Kievul trebuie să se pregătească pentru ce e mai rău
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul se concentrează pe consolidarea capacităților Kievului „astfel încât, dacă și când actuala agresiune se va liniști, Ucraina să aibă capacitatea deplină de a descuraja și, dacă este necesar, de a se apăra împotriva unei viitoare agresiuni”. „Noi, desigur, am fost angajați în aceste discuții direct cu Ucraina, la fel și alte țări”, a spus el.
Stoltenberg face presiuni pentru un program de un deceniu în valoare de 500 de milioane de euro pe an pentru a ajuta armata ucraineană să treacă la standardele occidentale.
Blinken a declarat că summitul NATO de la Vilnius va încerca să consolideze legăturile politice ale organizației cu Ucraina și să facă forțele acesteia mai „interoperabile” cu cele ale aliaților.
Un alt subiect fierbinte pentru reuniunea de la Vilnius este un nou angajament de a crește obiectivul actual al NATO ca fiecare membru să cheltuiască cel puțin două procente din produsul intern brut pentru apărare. Doar șapte membri au atins această cifră anul trecut, iar Stoltenberg a declarat că această cifră de două procente va deveni acum un „minim”, potrivit France 24.
Dar membrii din Europa de Est, care au crescut deja cheltuielile pentru apărare dincolo de acest nivel, sunt dezamăgiți de lipsa de ambiție manifestată de unii aliați. O problemă discutată de miniștri în marja reuniunii este găsirea unui succesor pentru Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.