Situația dintre Ucraina și Rusia afectează întreaga lume, cu precădere statele aflate în zona de est a Europei, care sunt în apripierea celor două țări aflate în război. Astfel, NATO este divizat despre cum să gestioneze sporirea prezenței organizației în estul continentului european. Publicația The Washington Post a făcut o analiză asupra situației actuale.
La Tallin, capitala Estoniei, se deschid divizii în rândul membrilor NATO în ceea ce privește maniera prin care vor fi stimulate acțiunile militare din Europa de Est după ce Rusia a început invazia Ucrainei. Acest lucru are drept conett faptul că există dezacorduri cu privire la ideea conform căreia efortul de luptă afectat al armatei de la Moscova înseamnă că Rusia nu reprezintă o amenințare reală și semnificativă pentru teritoriul alianței politico-militare, scrie The Washington Post.
Există o dezbatere care pune accent pe „lecțiile” din aceste aproape 3 luni de conflict armat pe pe teritoriul Ucrainei. Polonia și țările baltice solicită o prezență militară mărită în mod considerabil pe teritoriul lor, dar și noi dotări cum ar fi apărarea antiaeriană. Franța și Italia sunt sceptice în ceea ce privește șansele ca armata rusă o să fie o amenințare pentru teritoriul NATO în viitor.
Summitul de la Madrid și deciziile care vizează estul Europei, implicit și România
În luna iunie, are loc un summit la Madrid în care se vor întâlni liderii NATO. În cadrul acestei adunări se preconizează faptul că Finlanda și Suedia vor prima aprobarea inițială pentru cererea lor de aderare la organizația politico-militară, în cazul în care Turcia își retrage obiecțiile. Această dezvoltare poate crește foarte mult capacitatea militară din NATO în zona de est a alianței, teritoriu în care se află și România.
Emmanuel Macron are o serie de declarații în ceea ce privește scopul final al NATO. Prima dată spune că nu trebuie uitat sarcina lor, a statelor membre, este să contruiască pacea pentru viitor, apoi afirmând că :„ Va trebui să facem asta cu Ucraina și Rusia în jurul mesei. Sfârșitul discuției și al negocierii vor fi stabilite de Ucraina și Rusia. Dar nu se va face în negare, nici în excluderea reciprocă, nici măcar în umilire.”.
Liderii din estul Europei spun că opțiunea unui răspuns „mut” nu ar fi deloc o idee bună, intrând în aceeași zonă de erori ca reacțiile limitate care au facilitat invazia Georgiei din 2008 și anexarea Crimeei din 2014, ambele acțiuni fiind săvârșite de către Rusia.
Deși multe țări din estul Europei nu se așteaptă la o invazie iminentă a Rusiei, ele susțin necesitatea unei forțe mai puternice în această zonă, ceea ce înseamnă o prevenire mai bună împotriva unor acțiuni ale Rusiei.
Administrația președintelui american Joe Biden și-a mărit deja numărul de trupe din Europa, ajungând de la circa 60.000 la mai mult de 100.000, fiind un răspuns pentru Rusia la acțiunile din Ucraina.
O parte din Europa vrea anularea unui acord dintre Rusia și NATO
Deși mulți oficiali din Europa vor să renunțe la Actul fondator NATO-Rusia, deoarece acesta nu poate fi valabil în condițiile în care Rusia a pornit un război în Ucraina, există unii reprezentanți care au rețineri în a renunța explicit la acest acord. Motivul lor este faptul că ei cred că acest acord poate fi un coordonator bun al relației dintre NATO și Rusia, având și încredere în faptul că alianța dispune de putere de a convinge armata de la Moscova să nu atace organizația.
Un fost ambasador SUA la NATO, Ivo Daalder, conform The Washington Post, crede că aderarea Finlandei și Suediei poate fi o mărire a securității militare în zona de nord a Europei. Tot Daalder declară că : „Cred că va exista un angajament fundamental de a spori semnificativ prezența NATO pe flancul estic.”.
