Alianța Atlantică ar trebui să aprobe o noua strategie, un răspuns la realitate geopolitică după invazia Moscovei în Ucraina, în cadrul Summitul de la Vilnius din iulie. Pe fondul războiului Rusiei în Ucraina și al escaladării retoricii împotriva Occidentului din partea Kremlinului, NATO finalizează reforma unei strategii comune pentru a face față atât amenințării rusești, cât și grupurilor teroriste.
Structura sa, concepută pentru a răspunde noii realități geopolitice și accelerată de invazia Moscovei, este „cea mai mare reconfigurare de la Războiul Rece încoace”, au declarat surse din cadrul NATO. Documentul, care are aproximativ 4.000 de pagini, prezintă prima reformă completă și unificată a doctrinei NATO din ultimele trei decenii.
Reformă completă a doctrinei NATO
Printre propuneri se numără modificări ale strategiei militare a Alianței, care se îndepărtează de intervențiile la scară largă pentru a prioritiza desfășurarea de batalioane mai mici și experți regionali, care se desfășoară și la nivelul metodelor sale de analiză și actualizare a diferitelor amenințări ale Kremlinului, printre care atacuri militare, cibernetice și hibride, precum și a răspunsului NATO la aceste scenarii. Liderii militari din cele 31 de state membre ale NATO și experții Alianței Atlantice analizează în prezent strategia, care unifică planurile naționale și regionale. Se așteaptă ca această reformă să fie aprobată la Summitul NATO de la Vilnius din iulie, unde principalele puncte de pe ordinea de zi vor fi invazia rusă în Ucraina și angajamentele pe care Alianța le poate oferi Kievului, care și-a depus oficial cererea de aderare în septembrie anul trecut.
„Aliații vor ști exact ce forțe și capacități sunt necesare, inclusiv unde, ce și cum să desfășoare”, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la o reuniune cu șefii militari NATO la Bruxelles, unde a fost discutat noul pachet de propuneri. „Planurile regionale vor necesita un model de forțe NATO îmbunătățit pentru a produce mai multe trupe la un nivel ridicat de pregătire în întreaga noastră Alianță”, a adăugat locotenent-amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO. Cu toate că atenția principală este desfășurată asupra mișcărilor de pe frontul din Ucraina, NATO avansează cu planurile sale de apărare actualizate, specifice din punct de vedere geografic, care descriu modul în care Alianța poate răspunde la atacurile împotriva statelor membre și cum va acționa în fața amenințării rusești și a terorismului global. Strategia oferă, de asemenea, orientări pentru apărarea unor locații-cheie. „Pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece, vom avea ținte de capacitate obiective, bazate pe amenințări”, a declarat Bauer.
De la înființarea sa, NATO a avut planuri pentru a face față amenințării potențiale a Rusiei. De fapt, Alianța s-a născut ca organizație, pentru a se confrunta cu URSS. Dar invazia Moscovei în Ucraina a schimbat drastic relația NATO cu Kremlinul, care timp de mulți ani a inclus legături diplomatice la nivel înalt și un consiliu de cooperare bilaterală. Noua strategie va funcționa pe mai multe niveluri: la nivel național, așa-numita „pălărie strategică”, care acoperă trei mari zone geografice (Atlanticul de Nord, Europa Centrală și Sudul, din Spania până în Turcia), va oferi o analiză detaliată a amenințărilor și a posibilelor reacții clasificate pe diferite domenii: terestru, maritim, aerian, spațial și cibernetic.
O serie de amenințări
Amenințările cu care se confruntă NATO și scenariile potențiale sunt diverse: de la posibilitatea ca Rusia să desfășoare mii de trupe la granițele flancului estic al Alianței până la vulnerabilitățile infrastructurilor statelor membre, aduse în atenție de atacul asupra gazoductelor Nord Stream, care a determinat Alianța să intensifice supravegherea cablurilor de telecomunicații maritime, a conductelor de gaz și a altor elemente esențiale pentru operațiunile membrilor NATO. Ultimul Summit NATO, desfășurat în iunie anul trecut la Madrid, a declarat Federația Rusă drept „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților și a păcii, a stabilității în spațiul euroatlantic” și a cerut o consolidare semnificativă a apărării, accelerând dezvoltarea Planurilor Regionale.
În noua schemă, accentul nu mai este pus doar pe consolidarea flancului estic al NATO, ci pe necesitatea de a stabili o rețea defensivă solidă bazată pe așa-numita „abordare la 360 de grade”, care să acopere întregul teritoriu al NATO. Noua strategie, de exemplu, vizează reducerea dependenței de desfășurarea a numeroase grupuri de luptă și utilizarea în schimb a unor unități de mărimea unei brigăzi (formate din aproximativ 5.000 de militari) care se pot deplasa fără structuri fixe și se pot desfășura mai rapid, cu vehicule, tancuri și avioane de luptă poziționate pe teren.
Cu toate acestea, noul concept i-a neliniștit pe aliații est-europeni ai NATO, care se află lângă Rusiei. Aceste națiuni sunt îngrijorate de faptul că planurile reprezintă un cadru prea teoretic și solicită elemente mai concrete, precum și consolidarea în continuare a prezenței Alianței pe propriul lor flanc. Pentru ca noua strategie să fie pusă în aplicare, Alianța va avea nevoie de mai multe investiții, potrivit unor surse din cadrul organizației.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare
Miercuri, Stoltenberg a subliniat încă o dată că membrii NATO trebuie să își crească cheltuielile pentru apărare. Obiectivul său este să ajungă la un acord asupra unui nou angajament, care în prezent este de 2% din PIB, și să declare această valoare „un minim”. Cu toate acestea, deși unele țări, inclusiv Canada, și-au mărit bugetele pentru apărare, altele abia dacă depășesc 1% din PIB. De exemplu, Spania este la 1,09% și Belgia la 1,18%, iar statele nu sunt obligate să atingă ținta de 2%. Spania și-a stabilit obiectivul de a ajunge la 2% până în 2029, dar face presiuni și pentru ca aceste contribuții la Alianță să nu fie măsurate doar în termeni de investiții în apărare, ci și prin desfășurări militare și alți factori.
Reuniunea șefilor militari ai NATO de la Bruxelles a coincis cu creșterea tensiunii în Ucraina. Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valerii Zaluzhnyi, nu a putut participa prin videoconferință, invocând situația de pe linia frontului. Forțele Kievului se pregătesc pentru o contraofensivă pe frontul de est și de sud, în timp ce Kremlinul a lansat un nou val de atacuri asupra infrastructurii civile, menite să epuizeze sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei. Miercuri, armata ucraineană a declarat că a recâștigat controlul asupra unei zone de câțiva kilometri în jurul orașului Bakhmut, epicentrul operațiunilor rusești în Ucraina și unde grupul mercenar Wagner Group s-a plâns de lipsa aprovizionării cu muniție pentru trupele sale, conform EL PAÍS .
