NATO plănuiește să deschidă un birou de legătură la Tokyo, primul de acest fel din Asia. Stația va permite alianței militare să desfășoare consultări periodice cu Japonia și cu partenerii cheie din regiune, cum ar fi Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, în condițiile în care China apare ca o nouă provocare, alături de concentrarea sa tradițională asupra Rusiei.
NATO și Japonia își vor îmbunătăți, de asemenea, cooperarea, urmând să semneze un program de parteneriat individual adaptat (ITPP) înainte de Summitul NATO de la Vilnius, Lituania, din 11-12 iulie. Cele două părți vor aprofunda colaborarea în abordarea amenințărilor cibernetice, își vor coordona pozițiile privind tehnologiile emergente sau disruptive și vor face schimb de păreri privind combaterea dezinformării. Planurile au fost confirmate atât de oficialii japonezi, cât și de cei ai NATO.
Birou NATO în Japonia
Ideea deschiderii unui birou de legătură a fost discutată pentru prima dată între prim-ministrul japonez, Fumio Kishida, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul vizitei acestuia din urmă la Tokyo, la sfârșitul lunii ianuarie. La jumătatea lunii aprilie, alianța a distribuit un proiect de propunere între cei 31 de membri ai săi. Propunerea constă în deschiderea unui birou de legătură la Tokyo anul viitor. Încă se negociază dacă partea japoneză va oferi spațiul de birou sau dacă NATO va finanța stația. NATO are birouri de legătură similare în cadrul Organizației Națiunilor Unite din New York, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa din Viena, precum și în Georgia, Ucraina, Bosnia și Herțegovina, Moldova și Kuweit. În multe cazuri, țara gazdă oferă spațiu de birouri pentru NATO. Dacă Tokyo oferă finanțare pentru ca o alianță militară occidentală să aibă un punct de sprijin în Japonia, aceasta ar simboliza o nouă etapă din cooperarea în domeniul apărării.
Intenția de a aprofunda cooperarea este reciprocă. Japonia intenționează să creeze o institușie independentă în cadrul NATO, separând-o de ambasada din Belgia, unde se află în prezent. Un nou ambasador va fi trimis, pentru a elibera din atribuțiile NATO ale ambasadorului în Belgia, Masahiro Mikami. Kishida i-a prezentat planurile lui Stoltenberg la reuniunea din ianuarie. Oficialii speră că semnarea de către NATO și Japonia a ITPP va crea un impuls în direcția Summitului de la Vilnius. Se așteaptă ca la această reuniune să participe liderii Japoniei, Coreei de Sud, Australiei și Noii Zeelande, la fel ca anul trecut, ceea ce indică un angajament mai profund al NATO față de Indo-Pacific.
În iunie anul trecut, Kishida, președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol, prim-ministrul australian Anthony Albanese și prim-ministrul neozeelandez de atunci, Jacinda Ardern, au participat la Summitul NATO de la Madrid. Cunoscuți sub numele de partenerii Asia-Pacific (AP4) ai NATO, aceștia au avut o întâlnire în marja reuniunii. Ambasadorul Danemarcei în Japonia, Peter Taksoe-Jensen, a declarat într-un interviu că un birou de legătură NATO ar fi primul de acest fel în Indo-Pacific și ar fi mai mult decât simbolic. „Ar fi un mod foarte vizibil și real de a consolida relațiile dintre Japonia și NATO”, a spus acesta. Ambasada Danemarcei acționează ca ambasadă-punct de contact al alianței în Japonia și se coordonează cu statele membre din Tokyo în ceea ce privește colaborarea NATO-Japonia.
Schimbări ale peisajului geopilitic
Taksoe-Jensen a remarcat că peisajul geopolitic s-a schimbat drastic de când NATO a emis precedentul său Concept strategic în 2010. „La vremea respectivă, Rusia era considerată un potențial partener și nu se făcea nicio mențiune despre China. În 2022, la Summitul de la Madrid, liderii aliați au decis că Rusia nu mai este un partener, ci un inamic, și că s-a recunoscut, de asemenea, că ascensiunea Chinei va avea și poate avea un impact asupra securității transeuropene. De aceea, este important ca NATO să mențină relațiile cu partenerii noștri din această regiune” a explicat ambasadorul. Trimisul a spus că biroul de legătură va ajunge și la alți actori importanți din regiune, cum ar fi India și țările ASEAN. Taksoe-Jensen a declarat că, în continuare, cooperarea NATO-Japonia se va concentra pe provocările care transcend regiunile, cum ar fi amenințările cibernetice, tehnologia disruptivă și activitățile de dezinformare.
Această cooperare, va fi formalizată în următoarele săptămâni, când NATO și Japonia vor lansa ITPP pentru a stabili cooperarea în domenii precum securitatea cibernetică, dezinformarea și spațiul. Acesta va fi o actualizare a Programului individual de parteneriat și cooperare (IPCP) pe care cele două părți l-au semnat în 2014. „Se va analiza, de asemenea, interoperabilitatea”, a declarat Taksoe-Jensen, referitor la modul în care forțele NATO și cele japoneze colaborează în diferite domenii. Dar acesta a explicat că este „un pas prea departe în acest moment” să se ia în considerare ca cele două părți să consolideze împreună descurajarea regională.
Michito Tsuruoka, profesor asociat la Universitatea Keio, a declarat că războiul din Ucraina a schimbat modul în care NATO vede China: „Pe lângă problemele pe care China le ridică prin ea însăși, a fost adăugată o nouă dimensiune: cea a Chinei ca susținător al Rusiei. Acest lucru devine acum direct legat de securitatea Europei”. Stoltenberg a menționat în mod repetat pericolul colaborării dintre China și Rusia în timpul călătoriei sale în Japonia, a declarat Tsuruoka. Profesorul a explicat faptul că NATO ar avea un punct de sprijin la Tokyo și ar avea o semnificație importantă pentru Japonia. „Înseamnă că, atunci când NATO va privi Asia, inclusiv China, o va face prin prisma Tokyo. Când reprezentantul va trimite informații la sediul NATO, va fi întotdeauna prin Tokyo.” a declarat Tsuruoka.
NATO și Japonia, cooperare de lungă durată
Purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, a subliniat miercuri, într-o declarație importanța Japoniei. „Dintre partenerii NATO, niciunul nu este mai aproape sau mai capabil decât Japonia. Împărtășim aceleași valori, interese și preocupări, inclusiv susținerea Ucrainei și abordarea provocărilor de securitate reprezentate de regimurile autoritare, iar parteneriatul nostru devine din ce în ce mai puternic.” a declarat Lungescu. Aceasta a remarcat cooperarea de lungă durată dintre NATO și Japonia, demonstrată de vizita lui Stoltenberg pe teritoriul japonez la începutul anului și de participarea ministrului japonez la reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO din aprilie.
„Secretarul general l-a invitat, de asemenea, pe prim-ministrul Japoniei, precum și pe liderii celorlalți parteneri indo-pacifici ai noștri, la Summitul de la Vilnius din iulie. În ceea ce privește planurile de a deschide un birou de legătură în Japonia, nu vom intra în detaliile deliberărilor în curs de desfășurare între aliații NATO, dar, în general, alianța are birouri și acorduri de legătură cu o serie de organizații internaționale și țări partenere, iar aliații evaluează în mod regulat aceste acorduri de legătură pentru a se asigura că acestea servesc cel mai bine atât nevoilor NATO, cât și ale partenerilor noștri”, a spus Purtătorul de cuvânt al NATO, conform Nikkei Asia .
