Capacitatea creierului și cât la sută folosește un om în fiecare zi sunt subiecte intens dezbătute și abordate de mai mulți oameni de știință. Verdictul că ne folosim doar 10% din capacitatea creierului s-a dovedit însă a fi un mit.
În 1936, scriitorul american Lowell Thomas scria în introducerea cărții lui Dale Carnegie „Cum să câștigi prieteni și să influențezi oamenii” ceea ce avea să devină o afirmație adesea repetată: „Profesorul William James de la Harvard obișnuia să spună că omul obișnuit își dezvoltă doar 10% din capacitatea sa mentală latentă”.
Această idee a luat amploare, unii oameni susținând mai târziu că oamenii își folosesc doar 10% din creier. Dar este adevărat?
Ne folosim la maxim capacitatea creierului
Deși rămâne incert dacă James, considerat părintele psihologiei americane, a fost la originea acestei afirmații, este cert că este indiscutabil falsă. Mai degrabă, „ne folosim întotdeauna tot creierul”, a declarat pentru Live Science Erin Hecht, profesor asistent de neuroștiințe evolutive la Universitatea Harvard. „Este un mit atât de amuzant”, a declarat Julie Fratantoni, cercetător în neuroștiințe cognitive și șef de operațiuni pentru Proiectul BrainHealth de la Universitatea Texas din Dallas. Pentru început, specialista nici măcar nu este sigură dacă 10% se referă la volum sau la altceva: „Este 10% din metabolismul energetic? Este 10% din activitatea electrică? Este vorba de nivelul de oxigenare a sângelui?”
Acest mit este atât de răspândit încât studenții întreabă despre el. „La cursurile mele, ori de câte ori cineva aduce în discuție acest mit, eu spun: Dacă folosești doar 10% din creier, probabil că ești conectat la un ventilator” a spus Hecht. Hecht a comparat activitatea creierului cu cea a inimii atunci când corpul este în repaus. Inima continuă să pompeze chiar dacă nu funcționează la capacitate maximă. De asemenea, întregul creier și celulele sale, numite neuroni, sunt întotdeauna active, chiar și doar la un nivel de bază. „Neuronii trebuie să se activeze la un anumit nivel de bază pentru a se menține sănătoși”, a spus ea.
Potrivit lui Fratantoni și Hecht, în timp ce creierul este clasificat în regiuni distincte, organul funcționează prin intermediul mai multor rețele. Nicio regiune nu acționează vreodată în mod izolat. Fratantoni a dat exemplul rețelei modului implicit, care implică mai multe zone cognitive pentru a procesa gândirea și interacțiunile sociale. Deci, cum știm care părți ale creierului sunt active? Cel mai bun instrument de care dispunem pentru a măsura activitatea cerebrală este imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Această tehnică de neuroimagistică necesită ca cineva să stea întins într-un scaner asemănător unui tub în timp ce răspunde la diferiți stimuli. Scanerul măsoară modificările fluxului sanguin din creier, ceea ce indică o utilizare crescută a energiei în diferite regiuni.
Creierul se schimbă când învățăm o nouă abilitate
„Ideea este că părțile creierului care primesc mai mult sânge ard mai multă energie și, prin urmare, sunt mai implicate funcțional în ceea ce gândești”, a spus Hecht. Creierul nostru recrutează mai puține resurse pentru abilitățile pe care le cunoaștem bine. Atunci când exersăm o abilitate, creierul nostru se schimbă în câteva moduri observabile. În primul rând, țesutul cerebral asociat cu regiunile acelei abilități se mărește fizic, potrivit lui Hecht. Ea spune că cercetătorii au emis ipoteza că această creștere poate proveni de la neuronii care se ramifică pentru a se conecta cu neuronii vecini sau de la o vascularizare crescută care ar facilita un flux sanguin mai mare. În același timp, cu cât creierul devine mai exersat la o abilitate, cu atât este mai eficient și necesită mai puțină energie.
„Pe măsură ce devii mai priceput la ceva ce înveți să faci, o mai mică parte din creier este activă”, a spus Hecht. Energia mentală, sau efortul conștient depus pentru a finaliza o sarcină, este o altă modalitate eficientă pentru ca indivizii să își măsoare utilizarea personală a creierului, a spus Fratantoni. Deoarece nu se poate testa științific energia mentală, această măsurătoare permite subiectivitatea. „Ceea ce cred că ar fi un mod mai bun de a gândi despre asta este: știi măcar care este capacitatea ta? Ce ai putea face pentru a atinge mai mult din potențialul tău mai deplin?” a declarat ea pentru Live Science. În opinia lui Hecht, răspunsul este să practici cu sârguință orice abilitate pe care o cultivi.
În cele din urmă, noțiunea de a folosi 10% din creier nu este doar incorectă, ci și irelevantă. Hecht a menționat că, după o leziune debilitantă sau un accident vascular cerebral, unii oameni își pot consolida din nou abilitățile „cu alte părți ale creierului care preiau într-un fel funcția” pe care regiunea afectată o controla. Mintea incredibil de plastică se poate recabla atunci când o regiune este pierdută sau deteriorată, astfel încât ceea ce cuprinde 100% se poate schimba. Chiar și cu o porțiune a creierului rănită sau îndepărtată, fiecare minte poate găsi o modalitate de a funcționa la capacitate maximă, conform LiveScience .
