Conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), balanța plăților a înregistrat un deficit de 26,571 miliarde de euro în 2022. Această cifră este în creştere cu 52,07% față de anul 2021, când pierderile contabilizau 17,473 miliarde euro.
Din cuantumul total de 26,571 miliarde de euro: balanţa bunurilor a avut un deficit în creștere cu 9,187 miliarde de euro, balanţa serviciilor a pierdut mai mult cu 3,120 miliarde de euro, balanţa veniturilor primare a ieșit pe minus cu 3,852 miliarde de euro mai mult, iar balanţa veniturilor secundare a avut de pierdut cu 821 milioane euro mai mult față de 2021.
De asemenea, în intervalul ianuarie – decembrie 2022, datoria externă a României s-a majorat cu 6,136 miliarde de euro. Pe termen lung, îndatoririle țării noastre au însumat la sfârșitul anului 2022 (31 decebrie 2022) 97,685 miliarde de euro. Aceasta a fost în creștere cu 0,1% faţă de 31 decembrie 2021.
Dacă ne referim la datoria externă a României pe termen scurt, la 31 decembrie 2022, nivelul acesteia s-a clasat la nivelul de 45,036 miliarde de euro. Aceasta s-a majorat cu 15,4% faţă de sfârșitul anului 2021, scrie Economedia.
Facem împrumuturi record
Guvernul României a decis să împrumute deja o treime din banii de care are nevoie pentru tot anul 2023, adică două miliarde de euro și patru miliarde de dolari.
Analiștii financiari spun că la baza acestei decizii, de a împrumuta sume atât de mari, stă, cel mai probabil, scăderea dobânzilor. Însă, în urma acestor credite, implicit, datoria publică a României continuă să crească.
Astfel, cheltuielile devin tot mai mari, comparativ cu banii colectați la buget.
„În Ianuarie, suma împrumutată de statul român de pe piețele externe a fost una foarte mare. Pe de o parte, a putut să conducă la o diminuare a dobânzilor, dar există o plasă de siguranță pentru statul român, în ceea ce privește fondurile de care are nevoie pentru cheltuielile din primele 6 luni. Cu atât mai mult cu cât cheltuielile cresc destul de mult, mai ales în prima parte a anului. Pentru acoperirea acestor suplimente de cheltuieli făcute de stat și a acoperi serviciul datoriei externe a fost nevoie de o asemenea dimensiune a împrumutului extern.”, a precizat profesor de finanțe ASE, Mihai Roman, scrie Pro TV.
Momentul potrivit
Cu toate acestea, experții consideră că Guvernul a ales momentul potrivit pentru a face împrumuturi.
„Față de noiembrie când ratele de dobândă au fost la maxim, au scăzut chiar și cu 200 puncte de bază, cu 2 la sută, ratele de dobândă la care s-a împrumutat Guvernul. Orice împrumuturi prin obligațiuni făcut de statul român are dobânda fixă pe toată durata împrumutului respectiv și variază în funcție de scadența acelui împrumut – scadența obligațiunii – și poate varia între 4 și 6 la sută, chiar 7 la sută. Ministerul de Finanțate a profitat de această dorință a investitorilor străini de a cumpăra active și a emis de mai mult decât de trei ori, astfel încât să aibă o rezervă constituită pentru încă 2,3 4 luni, de cash. A prins această fereastră de oportunitate și a profitat de ea.”, a precizat vicepreședintele CFA România, Adrian Codîrlașu.
