Președintele rus, Vladimir Putin își reafirmă rolul de mediator în conflictul armat dintre Armenia și Azerbaidjan, prin această acțiune liderul de la Kremlin caută să-și impună din nou influența în zona Caucazului. Bilanțul este unul tragic soldat cu 286 de morți, reprezintă cea mai mare tragedie din ultimii ani.
Ambele state caută să-și impună controlul asupra regiunii Nagorno-Kabarah, un teritoriu mult disputată de cele două state, după anii 1990. Întrevederea trilaterală dintre cei trei lideri se va ține la Soci, în urma conflictului transfrontalier dintre Azerbaidjan și Armenia consumat în urmă cu o lună. Putin îi va primi pe premierul armean Nikol Pachinian și pe președintele azer Ilham Aliev.
Peste 6500 de victime au fost înregistrate în conflictul militar din regiunea Kabarnah în 2020
Discuția va fi centrată asupra acordurilor întreprinse de Rusia în cursul anului trecut și a garanțiilor suplimentare pentru a se întări stabilitatea și securitatea în zonă. Liderul de la Kremlin va avea întâlniri separate cu liderii celor două state.
Conflictul militar care s-a desfășurat în toamna anului 2020 a fost încheiat în urma unui acord semnat de Moscova dar nu înainte de a produce peste 6500 de morți.
În ciuda prezenței trupelor rusești de pace, confruntările continuă fie în regiunea Nagorno-Karabah fie la granița dintre cele două state. Rusia și-a atribuit rolul de jandarm al regiunii în momentul în care statele occidentale au exprimat o poziție activă în medierea conflictului în timp ce Moscova era preocupată de războiul din Ucraina.
Diplomația europeană prin Charles Michel au organizat discuții, la Bruxelles, între Pachinian și Aliev în luna august a acestui an. Federația Rusă a considerat această acțiune, a Consiliului European, drept o amenințare asupra rolului pe care îl deține în zona Caucazului, cele două administrații, cea europeană și rusă acuzându-se reciproc pe tema eforturilor de mediere.
Pachinian: „ semnez la Soci un document care să prelungească mandatul „căștilor albastre”
Președintele francez Emmanuel Macron, a criticat Rusia că încearcă să destabilizeze procesul de pace, de partea cealaltă, Vladimir Putin consideră ca fiind ”inacceptabilă” această variantă. „Rusia a căutat sincer rezolvarea conflictelor, inclusiv cu privire la Karabah”, a afirmat liderul de la Kremlin la jumătatea lunii octombrie.
Din privința perspectivei premierului armean, condițiile de pace ar include prezența a 2000 de soldați ruși pe teritoriul Armeniei pentru o perioadă chiar și de 20 de ani „ Sunt pregătit să semnez la Soci un document care să prelungească mandatul „căștilor albastre” pentru 10, 15 sau 20 de ani”, în condițiile în care Vladimir Putin ar face o astfel de propunere.
Președintele Azerbaidjanului a susținut că va repopula regiunea Nagorno-Karabah cu azeri, chiar dacă populația majoritară din regiune este dată de armeni și a ieșit de sub controlul capitalei Baku la începutul anilor 1990.
Nagorno-Karabah a funcționat la un moment dat ca o regiune semi-independentă, locuită în principal de armeni creștini aflați sub conducerea unui lider azer turc având titlul de han, undeva prin secolul al XIX-lea. Imperiul Rus a pus stăpânire pe zona în cauză la începutul anilor 1800, lăsând teritoriul moștenire Uniunii Sovietice după revoluția bolșevicilor din 1918, potrivit hotnews.ro.
