Țările UE au convenit să extindă spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă la România și Bulgaria începând din martie 2024. După cum a anunțat președinția spaniolă a Consiliului. La 30 decembrie 2023, președinția spaniolă a Consiliului UE a anunțat că România și Bulgaria vor fi integrate doar parțial în spațiul Schengen de liberă circulație.
România și Bulgaria, ambele membre ale UE din 2007, au fost respinse la sfârșitul anului 2022 de la aderarea la vastul spațiu Schengen. În cadrul căruia peste 400 de milioane de persoane pot călători liber fără controale la frontierele interne. Deși Comisia Europeană și Parlamentul European asigură de ani de zile că cele două țări sunt pregătite să intre în Schengen, Austria și Olanda au blocat până acum aderarea lor.
Provocările aderării la Schengen
În urma unor negocieri complicate, Bulgaria și România au ajuns la un acord cu Austria privind aderarea la spațiul Schengen. Dar doar pentru trecerile aeriene și maritime, dar nu și pentru cele terestre. Timp de ani de zile, Viena s-a opus celor două țări. Afirmând că Austria trebuie să găzduiască un număr disproporționat de imigranți fără acte. Ca urmare a frontierelor externe Schengen slab protejate. Împreună, cele trei țări vor conveni ulterior asupra datei la care se va pune capăt controalelor la frontierele terestre ale României și Bulgariei.
Țările de Jos au blocat intrarea Bulgariei timp de mai bine de 10 ani. Din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept. Parlamentul olandez a votat la 21 decembrie 2023 pentru a aproba poziția guvernului țării în favoarea intrării Bulgariei în Schengen.
Critici privind aderarea în două etape
Reticența Austriei de a da undă verde aderării la Schengen pentru frontierele terestre a indignat unele întreprinderi bulgare. Vasil Velev, președintele Asociației Naționale Reprezentative a Capitalului Industrial, a declarat că organizația sa cere o reacție mai fermă din partea publicului și a guvernului bulgar. „După toate eforturile pe care le-am făcut și după ce am îndeplinit toate cerințele pentru intrarea în Schengen, de ce nu suntem egali cu ceilalți?”, a spus Velev. El a argumentat că ar trebui căutate pârghii. Care să le ofere actorilor politici din Austria un motiv pentru a-și schimba poziția.
Companiile austriece cu sediul în Bulgaria fac în prezent obiectul unor controale fiscale. Vicepremierul și ministrul bulgar de Finanțe, Assen Vasile,v a dat asigurări că investigațiile în curs ale autorităților împotriva lanțului de supermarketuri Billa și a benzinăriilor OMV nu au legătură cu poziția austriacă. „Anchetatorii fiscali examinează în prezent cel puțin 500-700 de companii”, a declarat ministrul.
Verificări la frontieră
Ministrul a confirmat faptul că camioanele care merg și vin dinspre Austria trec prin verificări extra stricte la frontieră. Lucru care se face la cererea Austriei. „Bineînțeles, acest lucru duce la tensiuni la punctele de trecere a frontierei, în special cu Turcia. De aceea, în cursul acestui an, planificăm mai mult personal și mai multe aparate cu raze X pentru transporturile de camioane”, a spus el.
În România, decizia de aderare parțială a fost salutată de coaliția de guvernare și de mediul de afaceri. Dar a fost criticată de opoziție. Premierul Marcel Ciolacu a descris decizia ca fiind un mare pas înainte. Subliniind că Guvernul român va continua să lucreze atât din punct de vedere politic, cât și tehnic pentru a finaliza procesul în acest an.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a susținut că măsura va facilita comerțul. Prin reducerea costurilor de transport pentru bunurile și mărfurile românești exportate. De asemenea, va contribui la crearea unui climat de încredere și la consolidarea imaginii României ca țară stabilă în cadrul UE.
Nemulțumiri față de aderarea parțială
Pe de altă parte, mai mulți eurodeputați români și-au exprimat nemulțumirea față de această aderare parțială la Schengen. Europarlamentarul Eugen Tomac consideră că CE și președinția spaniolă au jucat „cartea compromisului” cu Austria. În timp ce europarlamentarul Dacian Cioloș a atras atenția că românii sunt tratați ca cetățeni europeni de mâna a doua.
„Modul în care intrăm acum în Schengen, pe jumătate și cu condiții absurde (…) va adânci sentimentul că nu suntem considerați pe deplin europeni. Continuăm să depindem de bunăvoința Austriei și a celorlalte state membre pentru un drept pe care îl avem de 12 ani. În al doilea rând, nu avem un calendar clar pentru această ipotetică a doua decizie”, a spus Cioloș, conform EuropeanNews .
